Keith Hitchins

istoric american
Keith Hitchins
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Schenectady, New York, SUA Modificați la Wikidata
Decedat (89 de ani)[2] Modificați la Wikidata
Urbana, Illinois, SUA Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of the United States.svg SUA Modificați la Wikidata
Ocupațieistoric Modificați la Wikidata
Activitate
OrganizațieUniversitatea Illinois  Modificați la Wikidata
Logo of the Romanian Academy.png Membru de onoare al Academiei Române
Prezență online

Keith Hitchins (n. ,[1] Schenectady, New York, SUA – d. ,[2] Urbana, Illinois, SUA) a fost un istoric american, membru de onoare al Academiei Române (din 1991) și doctor honoris causa[3] al universităților din Cluj-Napoca (din 1991), Sibiu (din 1993), Alba Iulia (din 2001), Târgu Mureș (2005), Timișoara (din 2008) și Iași (din 2008).[4]

Activitate științificăModificare

A venit în România în anul 1961 în urma unui acord bilateral semnat în 1960 de SUA și România privind schimburile culturale. La început se afla în țară pentru stagii de documentare și pentru perfecționarea limbii române, profesorul încercând într-un prim-pas să facă ordine în disputa politică și istorică româno-maghiară referitoare la Transilvania și la problemele dintre diferitele ei comunități și confesiuni.[5] Se documentează, după 1960, despre România pentru a realiza The Rumanian National Movement in Transylvania, 1780–1849.[6]

Acesta a fost urmărit de Securitate până la Revoluția Română din 1989, atribuindu-se numele de cod de urmărit „Eldorado”. Din publicațiile Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității reiese că pe urmele sale a fost trimisă sursa „Brândușa”, nume conspirativ sub care era identificat istoricul clujean Ștefan Pascu. Pe aceeași linie, ce ținea de contraspionaj, informatorul „a fost folosit în scopul contactării diferitelor persoane străine ce au făcut parte din delegațiile unor state apusene venite cu diverse preocupări în țara noastră”.[5]

Prima carte a acestuia, apărută în 1969 la Harvard University Press, s-a intitulat „Rumanian National Movement in Transylvania, 1780-1849”. A mai publicat volumele „The Romanians, 1774-1866” (Oxford University Press, 1996) și „Romania, 1866-1947” (Oxford University Press, 1994).[5]

Alături de Mihai Bărbulescu, Șerban Papacostea, Pompiliu Teodor și Dennis Deletant a publicat o „Istorie a României”, scrisă după 1989.[5]

A publicat la Oxford University Press o istorie a românilor, în două volume. Un al treilea volum despre perioada comunistă a rămas neterminat.[7][8][5] Hitchins a știut 18 limbi străine, care acoperă întreg spațiul Europei Centrale și al Balcanilor până în Caucaz.[7]

A fost profesor de istorie la Universitatea Illinois,[5] cu specialitatea România și Europa de Sud-Est.

PublicațiiModificare

A întreprins, după 1960, călătorii documentare în România pentru a strânge materialele necesare redactării unor volume precum:

  • The Rumanian National Movement in Transylvania, 1780–1849 (Harvard University Press, 1969)
  • Orthodoxy and Nationality: Andreiu Șaguna and the Rumanians of Transylvania, 1846–1873 (Harvard University Press, 1977; ediția în limba română: Ortodoxie și naționalitate, Editura Univers Enciclopedic, 1995)
  • Studies on Romanian National Consciousness (Nagard, 1983)
  • The Idea of Nation: The Romanians of Transylvania, 1691-1849 (Editura științifică și enciclopedică, 1985)
  • A Nation Discovered: Romanian Intellectuals in Transylvania and the Idea of Nation, 1700–1848 (Editura Enciclopedică, 1999)
  • A Nation Affirmed: The Romanian National Movement in Transylvania, 1860–1914 (Editura Enciclopedică, 1999; ediția în limba română: Afirmarea națiunii: Mișcarea națională românească din Transilvania, 1860–1914, Editura Enciclopedică, 2000)
  • The Identity of Romania (Editura Enciclopedică, 2003)
  • Ion Brătianu: Romania. The Peace Conferences of 1919–23 and Their Aftermath (Haus Publishing, 2011)
  • A Concise History of Romania (Cambridge University Press, 2013; ediția în limba română: Scurtă istorie a României, Editura Polirom, 2015)

A mai scris și o istorie a României moderne în două volume, în țară volumele fiind publicate la Editura Humanitas.[5]

  • The Romanians, 1774–1866 (Oxford University Press, 1996; ediția în limba română: Românii, 1774–1866, Editura Humanitas, 1998, 2004, 2013),
  • Rumania, 1866–1947 (Oxford University Press, 1994; ediția în limba română: România, 1866–1947, Editura Humanitas, 1996, 1998, 2004, 2013)

A pregătit o istorie a Europei de Sud-Est, 1354–1821 și o istorie a Balcanilor în secolul al XX-lea.

TitluriModificare

A fost membru de onoare al Academiei Române (din 1991[9][5]) și doctor honoris causa al universităților din Cluj (1991), Sibiu (1993), Alba Iulia (2001), Târgu Mureș (2005), Timișoara (2008) și Iași (2008). În 2017 a fost decorat cu Ordinul național „Pentru Merit” în grad de Mare Ofițer.[10]

NoteModificare

  1. ^ a b A murit istoricul american Keith Hitchins, unul dintre cei mai buni specialiști străini în istoria României 
  2. ^ a b Keith Hitchins Death (în engleză) 
  3. ^ „Doctor honoris causa”, Wikipedia, , accesat în  
  4. ^ Keith Hitchins, Hitchins (). Romania 1866-1947 Editia a IV-a, Traducere din engleza de George G. Potra si Delia Razdolescu. Humanitas Bucuresti. p. introducerea. 
  5. ^ a b c d e f g h Iancu, Mariana (). „A murit profesorul american Keith Hitchins, care a venit în România din 1961. A fost urmărit de Securitate până la Revoluție”. Adevărul. Accesat în . 
  6. ^ „Keith Hitchins”. Accesat în . 
  7. ^ a b Keith Hitchins, profesor de istorie: Rusia va continua să încerce să-și extindă influența în Estul Europei, 25 iunie 2013, Sabina Fati, România liberă, accesat la 25 iunie 2013
  8. ^ Keith Hitchins, info-sud-est.ro, 2 noiembrie 2020
  9. ^ „Academia Română - membri de onoare din strainatate”, Academiaromana.ro, accesat în  
  10. ^ Profesorul american Keith Hitchins, decorat de Klaus Iohannis cu Ordinul Național „Pentru Merit”, Adevărul, 1 mai 2017

Legături externeModificare