Wikipedia

Mitologia persană

(Redirecționat de la Mitologie persană)
Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări.
 Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor.

Persia este numele grecesc pentru Iran, nume prin care această țară a fost cunoscută până în 1935. Bazată pe o luptă permanentă între bine și rău, între Ahura Mazda și Angra Maynu, mitologia persană este una plină de mister și de taine. Panteonul persan este foarte bogat, iar zeii sunt împărțiți în două grupe antitetice: zei buni și zei răi.

Mitologia persană este ansamblul de credințe și practici al grupului etno-lingvistic și cultural de oameni care locuiau în Antichitate în teritoriul de astăzi al Iranului. Mitologia persană s-a răspândit și în afara acestei țări până în Asia Centrală și până la Marea Neagră.

Surse

modificare

Izvorul cel mai important pentru cunoașterea fazei celei mai vechi a religie iiraniene este colecția de texte sacre intitulată Avesta (cuvântul "Avesta" provine de la termenul "Abstag", "text de bază"). Aceste texte au fost transmise inițial pe cale orală, urmînd ca mai apoi să fie scrise în perioada post-sassanidică. Cea mai veche parte a "Avestei", Gathas sau imnurile au fost, conform tradiției opera profetului Zoroastru însuși. Colecția centrală a miturilor din mitologia persană se află în scrierea Shahnameh a lui Ferdowsi, alcătuită cu peste două mii de ani în urmă. Opera lui Ferdowsi descrie amănunțit legendele și personajele din Mazdeism și Zoroastrism, nu doar din Avesta, ci și din texte scrise mai târziu, cum ar fi Bundahishn și Denkard'.

Fondul religios

modificare

Personajele din mitologia persană se împart aproape mereu în două tabere diferite. Ele sunt fie benefice fie malefice. Rezultatul permanentei lupte între bine și rău se bazează pe o concepție din Zoroastrism, cea a dublei creații a lumii. Ahura Mazda (Avestan sau Ohrmazd) și Amesha Spentas sunt sursele energiei constructive, pozitive, în timp ce Angra Mainyu și Daevas sunt sursele întunericului, distrugerii, sterilității și morții.

Aflat foarte des în limba persană "daeva" înseamnă "celest" sau "strălucitor"'. Aceste divinități erau venerate în religia mazdeismului înaintea zoroastismului, și erau ființe sacre. După reforma religioasă a lui Zarathustra termenul "daeva" a început, dimpotrivă, să fie asociat cu "demon" . Chiar și pe vremea aceea persanii care trăiau la sud de Marea Caspică au continuat să creadă în daeva și au rezistat presiunii de-a accepta Zoroastrianismul, iar legendele despre daeva au reușit să supraviețuiască până în ziua de azi. De exmplu, aceea legendă despre Div-e Sepid (daeva albă) de Mazandaran

Chiar mai mult de atât, Angra Mainyu în persană Ahriman, cândva un epitom Zoroastrian al răului, care in literatura Persană de mai târziu si-a pierdut sensul său original ajungând să fie descris ca div. Descrierea religioasă a lui Ahriman în era ce a urmat invaziei Islamice îl înfățișează pe acesta ca fiind un bărbat uriaș cu pilea foarte aspră si care are două coarne.

Bine și rău

modificare
 
Basorelief în Tus reprezentând mituri populare din Iran.

Cel mai faimos personaj legendar din povestirile persane este Rostam. La polul opus se află Zahhak, un simbol al despotismului care în final a fost învins de Kaveh fierarul care a condus o răscoală a poporului împotriva lui. Zahhak era păzit de două vipere care creșteau din umerii săi. Nu conta de câte ori erau decapitate, noi capete creșteau pentru a-l proteja. Sarpele, ca și în multe alte mitologii orientale, era un simbol al răului. Dar multe alte animale și păsări apar în mitologia iraniană și în mod special păsările reprezentau semne de bun augur. Cea mai vestită este Simorgh, o pasăre mare și puternică, Homa, pasărea regală a victoriei al cărei penaj împodobea coroanele și Samandar, phoenix-ul.

Pari (Avestan: Pairika), considerată o femeie frumoasă dar totuși malefică în mitologia timpurie, treptat ea a devenit mai puțin rea si mult mai frumoasa până în perioada islamică când a devenit un simbol al frumuseții la fel ca și fecioarele din Paradis. Oricum, o alta femeie malefica, Patiareh, acum simbolizează prostituția.

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mitologia_persană&oldid=15327401