Imperiul Sasanid

Imperiul Sasanid
Sasanizi
Imperiul sasanid
Eranșaar (اشکانیان)
Blank.png – Flag of Afghanistan pre-1901.svg
DrapelStemă
DrapelStemă
Imperiul sasanid la apogeu, în 610 d.Hr.
Imperiul sasanid la apogeu, în 610 d.Hr.
CapitalăArdacir-Huara (inițial)
Ctesifon
Limbăpersă
ReligieZoroastrism, Creștinism, Iudaism, Budism, Hinduism
Guvernare
Formă de guvernareMonarhie
Șah 
 - 224-241Ardașir I (primul)
 - 632-651Yazdegerd al III-lea (ultimul)
Istorie
Fondare224 d.Hr.
Invazia Arabă651 d.Hr.
Economie
MonedăDrahmă
În prezent parte din
Babilon

Imperiul Sasanid sau Imperiul Persan Sasanid ('Ērānșaar' sau 'Ērān' în persana medievală) a fost ultimul imperiu persan preislamic, condus de dinastia sasanidă între 224 d.Hr. și 651.[1][2] În anul 651, statul sasanizilor a fost cucerit de Califatul rașidun. Imperiul sasanid, succedând Imperiul part, a fost o putere în Asia Centrală și Orientul Apropriat, amenințând granița romano-bizantină timp de aproximativ 400 de ani.[3]

Imperiul sasanid a fost fondat de Ardașir, după înfrângerea ultimului rege part Artabanus al V-lea. La întinderea maximă în secolul al VII-lea, sasanizii controlau teritorii actualelor state: Turkmenistan, Uzbekistan, Afganistan, Yemen, Oman, Israel, Liban, Siria, Emiratele Arabe Unite, Iordania, Turcia, Georgia, Armenia, Azerbaijan, și părți din: Kazakhstan, Pakistan, India, Rusia, Arabia Saudită, Egipt, Libia, Kârgâzstan și Tadjikistan.[4] Conform legendei, întemeietorul Imperiului sasanid a fost Derafș Kaviani.[5]

În Antichitatea Târzie, perioada Imperiului sasanid este considerată o perioadă importantă pentru cultura iraniană înaintea cuceririi musulmane.

NoteModificare

  1. ^ (Wiesehofer 1996)
  2. ^ „A Brief History”. Culture of Iran. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ (Shapur Shahbazi 2005)
  4. ^ West, Barbara A, (). Encyclopedia of the Peoples of Asia and Oceania. Facts on File. p. 662. ISBN 978-0816071098. 
  5. ^ Khaleghi-Motlagh, Derafš-e Kāvīān
 
Ruinele de la Ghal'eh Dokhtar ("Castelul fecioarei"), din sec. al III-lea d.Cr.
 
Basorelieful de la "Nagsh-e-rostam al": Izbânda lui Șapur asupra lui Filip Arabul (îngenunchind) și a lui Valerian (stând în picioare), după Lupta de la Edesa
 
Bahram al V-lea e apreciat mult în poezia și-n literatura persană. "Bahram și prințesa indiană din pavilionul negru". Descriere din a Khamsa (Cvintet), realizată de marele poet persan Nizami (mijlocul sec. al XVI-lea d.Cr., epoca safavidă).
 
împăratul Hormizdi
 
Coif militar sasanid
 
Cap de cal, din argint aurit sasanid, sec. al IV-lea
 
Veselă sasanidă de argint, cu animal fabulos
 
Scut convex sasanid
 
Vază înfățișând culegerea strugurilor


BibliografieModificare

  • Mackenzie, David Neil (), A Concise Pahalvi Dictionary (în Persana), Trandus de Mahshid Mirfakhraie, Tehrān: Institute for Humanities and Cultural Studies, p. 341, ISBN 964-426-076-7