Modelism

Modelismul este activitatea de realizare la scară a unor modele de mașini și aparate, în general cu caracter demonstrativ, având posibilități de propulsie comandată sau auto-comandată. Cu timpul, această activitate a căpătat caracter didactic-sportiv, fiind practicate diverse tipuri de modelism:

- Automodelismul: Ramură sportivă care se ocupă cu realizarea unor modele de autovehicule, comandate sau auto-comandate.

- Navomodelismul: Ramură sportivă care se ocupă cu realizarea unor modele de echipamente de transport pe apă.

- Aeromodelismul: Ramură sportivă care se ocupă cu realizarea unor modele de aparate de zbor aerian (baloane, avioane, elicoptere etc), având capacitatea de a fi dirijate prin telecomandă.

- Rachetomodelismul: Ramură sportivă care se ocupă cu realizarea unor modele de aparate de zbor aerian de tip "rachetă".

Prin evoluția acestei activități și având la bază dezvoltarea capabilităților tehnologice, au început să se dezvolte echipamente utile, de sine stătătoare, complet funcționale, ce au primit diverse denumiri: dronă, UAV etc.

Istoric

În Manualul aeromodelistului, apărut la Editura Gorjan în 1944 și având ca autor pe inginerul pilot Gh. Rado, se prezintă pe larg o primă istorie a modelismului.^[1] Încercările încep încă din 1843, când W. S. Henson realizează un prim model de mașină zburătoare, care nu își îndeplinește însă rolul.

În România, Ion Stoica din com. Ormindea, de lângă Deva, este consemnat ca fiind primul român care a construit un aparat cu care a participat, în 1896, la expoziția Societății „Astra”, organizată la Sibiu, unde a demonstrat calitățile de zbor ale aparatului său. Dar și ceilalți specialiști români au început activitatea tot cu ajutorul unor modele. Traian Vuia experimentează cu mulți ani înainte (1891, 1892) aeromodelele sale dotate cu tren de aterizare „pe roți”, această soluție constituind o prioritate pe plan mondial. Pentru realizarea primului său aparat, Aurel Vlaicu a realizat experimente demonstrative folosind modele acționate prin răsucirea panglicii de cauciuc. Același lucru l-a făcut Henri Coandă în 1907, când a experimentat rachete înaintea realizării unui motor cu reacție. George Ghika, în 1894, prezintă pe lacul Căldărușani un navomodel propulsat de un motor cu aburi, iar în 1898, Grigore Sturdza realizează demonstrații pe lacul Cișmigiu, cu un navomodel acționat de un motor cu aburi adus din Marea Britanie. Prof. Ion Stroiescu de la Politehnica din București a utilizat machetele pentru studii aerodinamice și, în 1908, construiește un aeromodel cu motor cu reacție.

Organizare instituțională

În România, acest sport se practică sub îndrumarea Federației Române de Modelism^[2], ce înglobează toate cele 4 forme de modelism menționate, structură sportivă de interes național ce este afiliată la Federația Aeronautică Internațională – F.A.I. și Comisia Internațională de Aeromodelism – C.I.A.M. (pentru ramurile sportive aeromodelism și rachetomodelism), Organizația Mondială pentru Navomodelism și Sportul cu Navomodele – N.A.V.I.G.A. (pentru ramura sportivă navomodelism), respectiv Federația Europeană de Automodele Radiocomandate – E.F.R.A. și Federația Europeană pentru Modele de Automobil – F.E.M.A. (pentru ramura sportivă automodelism).

Maeștri emeriți ai sportului și antrenori emeriți

Automodelism

Ion Constantinescu - antrenor emerit

Navomodelism

Gheorghe Aldea - antrenor emerit
Romeu Andrei - maestru emerit al sportului
Alin Artene - maestru emerit al sportului
Marius Cheșcu - maestru emerit al sportului, este delegat național în Organizația N.A.V.I.G.A. (din 2013)^[3]
Bălca Costinel - maestru emerit al sportului
Corneliu Costiniuc - maestru emerit al sportului
Cristina Dan - maestru emerit al sportului
Emilian Dan - maestru emerit al sportului
Lucian Dan - maestru emerit al sportului, antrenor emerit
Niculina Dan - maestru emerit al sportului
Cristian Georgescu - maestru emerit al sportului
Răzvan Gherga - maestru emerit al sportului
Ilie Goga - maestru emerit al sportului
Chibulcutean Ion - maestru emerit al sportului
Ioan Lăzărescu - maestru emerit al sportului
Ion Marinescu - maestru emerit al sportului
Cristian Mircea - antrenor emerit
Helmuth Orban - maestru emerit al sportului
Ioan Palcea - maestru emerit al sportului
Vasile Petrică - antrenor emerit
Petrea Zaharioaia - antrenor emerit

Aeromodelism

Draghici Adrian - maestru emerit al sportului
George Arghir - antrenor emerit
Draghici Florian Aurel - maestru emerit al sportului
Paul Bere - antrenor emerit
Nicu Bezman - maestru emerit al sportului, antrenor emerit
Daniel Bîldea - maestru emerit al sportului
Ion Bobocel - maestru emerit al sportului, antrenor emerit
Georges Craioveanu - antrenor emerit
Gheorghe Guță - maestru emerit al sportului
Otto Hints - maestru emerit al sportului, antrenor emerit
Botusan Ioan - maestru emerit al sportului
Anania Moldoveanu - maestru emerit al sportului
Aurel Morar - maestru emerit al sportului, antrenor emerit
Vasile Nicoară - maestru emerit al sportului
Daniel Petcu - maestru emerit al sportului, antrenor emerit
Dandu Petrescu - maestru emerit al sportului
Eugen Pop - maestru emerit al sportului, antrenor emerit
Aurel Popa - maestru emerit al sportului
Crîngu Alexandru Popa - maestru emerit al sportului, antrenor emerit, secretar general la nivel național, este delegat național în Federația Aeronautică Internațională (din 2012)^[3]
Marian Popescu - maestru emerit al sportului, antrenor emerit
Ștefan Purice - maestru emerit al sportului