Mongolia Interioară

Mongolia Interioară (Inner Mongolia in Mongolian.png sau Öbür Mongghul-un Öbertegen Jasaqu Orun în mongolă; 内蒙古自治区 sau Nèi Měnggǔ Zìzhìqū în chineză) este o regiune autonomă din Republica Populară Chineză. Regiunea are granițe cu Mongolia și Rusia; și are o suprafață de 1,18 milioane km² (12 % din suprafața Chinei) și o populație de 23.840.000. Capitala este la Hohhot. Cele două limbi oficiale ale regiunii sunt mongola și mandarina.

Locația regiunii Mongolia Interioară în China

DemograficeModificare

Deși regiunea este partea sudică a Mongoliei istorice (parte nordică fiind actuala republică Mongolia), etnicii mongoli nu constituie decât 17,13 % din populația Mongoliei Interioare, sau 3.995.349 de persoane. Majoritatea populației, reprezentând 79,17 % din populație, este de etnie chineză (han), numărul fiind sporit din cauza politicii ostile a autorităților chinezești. Profilul demografic complet, pe etnie, este:

Grupuri etnice din Mongolia Interioară, recensământul din 2000
Naționalitate Populație Procentaj
Chinezi han 18.465.586 79,17 %
Mongoli 3.995.349 17,13 %
Manciurieni 499.911 2,14 %
Hui 209.850 0,900 %
Daur 77.188 0,331 %
Evenci 26.201 0,112 %
Coreeni 21.859 0,094 %
Ruși 5.020 0,022 %

EconomieModificare

Economia Mongoliei Interioare este dependentă pe resurse naturale, mai ales cărbune, gaz natural și diverse minerale. Acestea au asigurat o creștere economică foarte rapidă pentru regiune, din cauza cerinței ridicate de resurse materiale pe piața chinezească. Rata creșterii economice în 2005 a fost de 21,6 %, de două ori mai ridicată decât media chinezească. PIB-ul nominal a regiunii a fost de 382,82 miliarde de yuani (US$ 47,2 miliarde), PIB-ul pe cap de locuitor fiind 15.500 de yuani (sau US$ 1.900).

În afară de minerit, există și diverse industrii secundare în Mongolia Interioară, bazate pe generarea energiei, silvicultură și procesarea cărbunelor. În ultimii ani, s-au dezvoltat și industriile metalurgice și de chimicale. Deși regiunea s-a dezvoltat rapid în ultimul deceniu, agricultură de subzistență rămâne importantă pentru un număr semnificativ de persoane.