Mongolia Interioară
| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Mongolia Interioară (
sau Öbür Mongghul-un Öbertegen Jasaqu Orun în mongolă; 内蒙古自治区 sau Nèi Měnggǔ Zìzhìqū în chineză) este o regiune autonomă din Republica Populară Chineză. Regiunea are granițe cu Mongolia și Rusia; și are o suprafață de 1,18 milioane km² (12 % din suprafața Chinei) și o populație de 23.840.000. Capitala este la Hohhot. Cele două limbi oficiale ale regiunii sunt mongola și mandarina.
DemograficeModificare
Deși regiunea este partea sudică a Mongoliei istorice (parte nordică fiind actuala republică Mongolia), etnicii mongoli nu constituie decât 17,13 % din populația Mongoliei Interioare, sau 3.995.349 de persoane. Majoritatea populației, reprezentând 79,17 % din populație, este de etnie chineză (han), numărul fiind sporit din cauza politicii ostile a autorităților chinezești. Profilul demografic complet, pe etnie, este:
| Grupuri etnice din Mongolia Interioară, recensământul din 2000 | ||
|---|---|---|
| Naționalitate | Populație | Procentaj |
| Chinezi han | 18.465.586 | 79,17 % |
| Mongoli | 3.995.349 | 17,13 % |
| Manciurieni | 499.911 | 2,14 % |
| Hui | 209.850 | 0,900 % |
| Daur | 77.188 | 0,331 % |
| Evenci | 26.201 | 0,112 % |
| Coreeni | 21.859 | 0,094 % |
| Ruși | 5.020 | 0,022 % |
EconomieModificare
Economia Mongoliei Interioare este dependentă pe resurse naturale, mai ales cărbune, gaz natural și diverse minerale. Acestea au asigurat o creștere economică foarte rapidă pentru regiune, din cauza cerinței ridicate de resurse materiale pe piața chinezească. Rata creșterii economice în 2005 a fost de 21,6 %, de două ori mai ridicată decât media chinezească. PIB-ul nominal a regiunii a fost de 382,82 miliarde de yuani (US$ 47,2 miliarde), PIB-ul pe cap de locuitor fiind 15.500 de yuani (sau US$ 1.900).
În afară de minerit, există și diverse industrii secundare în Mongolia Interioară, bazate pe generarea energiei, silvicultură și procesarea cărbunelor. În ultimii ani, s-au dezvoltat și industriile metalurgice și de chimicale. Deși regiunea s-a dezvoltat rapid în ultimul deceniu, agricultură de subzistență rămâne importantă pentru un număr semnificativ de persoane.