Deschide meniul principal

Murad al IV-lea

Sultan al Imperiului otoman
Murad al IV-lea
Murad IV.jpg
Murad al IV-lea
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Istanbul, Imperiul Otoman Modificați la Wikidata
Decedat (27 de ani) Modificați la Wikidata
Istanbul, Imperiul Otoman Modificați la Wikidata
ÎnmormântatIstanbul Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale[*] ( Q12957255[*]) Modificați la Wikidata
PărințiAhmed I
Kösem Sultan Modificați la Wikidata
Frați și suroriFatma Sultan[*]
Gevherhan Sultan[*]
Ibrahim I
Osman al II-lea
Hanzade Sultan[*]
Şehzade Kasim[*]
Ayşe Sultan[*]
Burnaz Atike Sultan[*] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuAyşe Hatun[*]
Sultana Farya[*] Modificați la Wikidata
CopiiIsmihan Kaya Sultan[*] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of the Ottoman Empire.svg Imperiul Otoman Modificați la Wikidata
Ocupațieconducător[*]
poet Modificați la Wikidata
Activitate
Cauza decesului Q12957255[*]  Modificați la Wikidata
Partener(ă) Q28662828[*]
Shempsperi Sultan[*]  Modificați la Wikidata
Semnătură
Tughra of Murad IV.svg

Murad al IV-lea (n. ,[1] Istanbul, Imperiul Otoman – d. , Istanbul, Imperiul Otoman) a fost sultan al Imperiului Otoman din 1623 până la moartea sa în 1640.

S-a născut la Constantinopole ca fiu al sultanului Ahmed I și a soției sale, Kösem Sultan. Adus la putere printr-o conspirație de palat în 1623, el l-a succedat pe unchiul său, Mustafa I (domnie: 1617–18, 1622–23). Avea doar 11 ani când s-a urcat pe tron. În anul 1638 a condus el însuși armata otomană de aproximativ 108.000 de ostași. La Bagdad armata otomană a obținut o mare victorie împotriva armatei persane de aproximativ 40.000 de ostași și 100 de tunuri.

NoteModificare

  1. ^ a b Murad IV, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  

BibliografieModificare

  • en Roemer, H. R. (). „The Safavid Period”. The Cambridge History of Iran: The Timurid and Safavid Periods. VI. Cambridge: Cambridge University Press. pp. 189–350. ISBN 0521200946. 
  • tr Sakaoğlu, Necdet (). Bu mülkün kadın sultanları: Vâlide sultanlar, hâtunlar, hasekiler, kadınefendiler, sultanefendiler. Oğlak Yayıncılık. p. 303. 

Legături externeModificare