Wikipedia

Murder, Inc.

Murder, Incorporated
Înființare1929
Desființare1941
LocațieNew York, New York, SUA
Zona deservităStatele Unite
Oameni cheieAlbert Anastasia, Lepke Buchalter, Bugsy Siegel, Meyer Lansky, Joe Adonis, Louis Capone, Jacob Shapiro etc.
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Murder, Inc. (Murder, Incorporated) a fost un grup implicat în crima organizată care a activat din 1929 până în 1941 sub controlul mafiei americane, mafiei evreiești și a altor organizații criminale din New York City și din țară.[1] Grupul era format din gangsteri evrei, gangsteri italoamericani și alți membri din cartierele sărace populate de imigranți italieni și evrei din Manhattan - cu precădere Lower East Side⁠(d) și Brooklyn - Brownsville⁠(d), East New York⁠(d) și Ocean Hill⁠(d). Condus inițial de Louis „Lepke” Buchalter și mai târziu de Albert „Mad Hatter” Anastasia, Murder, Inc. este considerat responsabil de asasinarea a peste 400 de mafioți[2] până la dezvăluirea activităților grupului în 1941 de către fostul membru Abe „Kid Twist” Reles. Murder, Inc. a comis sute de crime la ordinul Sindicatului național al crimei în perioada 1929-1941. În procesele⁠(d) care au urmat, numeroși membri au fost condamnați și executați; Abe Reles a murit în condiții misterioase după ce a căzut de la geamul camerei sale din hotelul Half Moon. Thomas E. Dewey inițiază în calitate de procuror mai multe investigații cu privire la activitățile Murder, Inc. și a altor organizații criminale.[3]

Originea modificare

Banda lui Bugs și Meyer⁠(d) a precedat Murder, Incorporated, fiind înființată de evreii americani Meyer Lansky și Benjamin „Bugsy” Siegel la începutul anilor 1920. După războiul Castellammarese și asasinarea liderului mafiei americane Salvatore Maranzano, gangsterul sicilian Charles „Lucky” Luciano a fondat Comisia. La scurt timp după, Siegel și Lansky au desființat banda Bugs și Meyer și au înființat Murder, Incorporated.

Metode modificare

Membrii Murder, Inc. erau gangsteri italieni și evrei din bandele care dominau cartierele Lower East Side, Brownsville, East New York și Ocean Hill. Pe lângă asasinări executate în New York City și intimidări în numele gangsterului newyorkez Louis "Lepke" Buchalter, aceștia au executate asasinări pentru liderii mafiei din întreaga țară. În lucrarea The Valachi Papers⁠(d) (1969) de Peter Maas, turnătorul⁠(d) Joseph Valachi⁠(d) insistă asupra faptului că Murder, Inc. nu a comis crime în numele mafiei americane, însă afirmațiile sale sunt contrazise de alte surse și de faptul că Albert Anastasia era boss al unei familii italoamericane.[4]

Parțial stabilită în magazinul de bomboane deținut de Rosie „Midnight Rose” Gold la răscrucea străzilor Saratoga și Livonia în Brooklyn, asasinii Murder, Inc. utilizau diverse arme, inclusiv spărgătoare de gheață⁠(d), pentru a-și ucide țintele.[5][necesită pagina] Deși grupul avea mai mulți membri, Harry "Pittsburgh Phil" Strauss a fost cel mai „productiv” ucigaș cu peste 100 de crime (unii istorici vorbesc de aproape 500).[6]

Asasinii era plătiți regulat cu un salariu și o taxă de 1.000 până la 5000 de dolari pentru fiecare asasinare. De asemenea, familiile lor obțineau bani ca urmare a acestor activități.

Fondarea și primele operațiuni modificare

Murder, Inc. a fost fondată imediat după alcătuirea comisiei Sindicatului național al crimei cu scopul de a executa ordinele sale. Acesta a fost în mare parte controlat de gangsterul Louis „Lepke” Buchalter și subșeful familiei Mangano Albert Anastasia, iar membrii săi includeau partenerii lui Buchalter implicați în coruperea forței de muncă și asasini din banda condusă de Martin „Buggsy” Goldstein și Abe ”Kid Twist” Reles care activa în Brownsville⁠(d). Ordinele comisiei erau primite fie de Buchalter, fie de Joe Adonis, iar aceștia le transmiteau membrilor grupului. Anastasia controla desfășurarea operațiunilor alături Jacob „Gurrah” Shapiro, vechiul partener al lui Lepke.

În 1932, Abe Wagner a informat poliția cu privire la activitatea sindicatul. Acesta s-a retras apoi în Saint Paul, Minnesota și s-a deghizat în încercarea de a evita o posibilă răzbunare. A fost însă descoperit de către doi asasini - George Young și Joseph Schafer - care l-au ucis. Young și Schafer au fost capturați de poliție într-un final, iar Siegel nu a reușit să asigure eliberarea acestora.

În anii 1930, Buchalter a folosit serviciile Murder, Inc. pentru eliminarea martorilor și a persoanelor suspectate că oferă informații autorităților în perioada în care era cercetat de procurorul Thomas Dewey.[7] În 11 mai 1937, patru membri ai grupului l-au ucis pe presupusul informator George Rudnick. În 1 octombrie 1937, fostul asociat al lui Buchalter - Max Rubin - a fost împușcat și rănit grav după ce a ignorat ordinul lui Lepke de a părăsi orașul înainte să fie chemat în instanță în calitate de martor. Se speculează că Morris Kessler⁠(d), Joseph Amberg⁠(d) și Louis Amberg⁠(d), toți uciși în 1935, ar fi fost victime ale Murder, Inc.

Asasinarea lui Dutch Schultz modificare

Cea mai cunoscută victimă a grupului a fost gangsterul Dutch Schultz care sfidase pe față comisia sindicatului. În octombrie 1935, Schultz a cerut aprobarea eliminării lui Dewey care coordona o investigație de mare anvergură a afacerilor mafiei. Sindicatul a respins însă cererea deoarece se temea că asasinarea lui Dewey va revolta publicul, iar autoritățile vor interveni puternic în afacerile desfășurate de aceștia. Schultz a decis să ignore decizia și să pregătească asasinarea procurorului.

La auzul acestor vești, comisia a stabilit că Schultz trebuie oprit și au decis eliminarea acestuia. Astfel, prin faptul că i-a salvat viața, Buchalter și-a condamnat-o pe a sa deoarece investigațiile inițiate de Dewey vor contribui la trimiterea sa pe scaunul electric în 1944. Această situație l-a determinat pe Shapiro să sugereze ani mai târziu că cererea lui Schultz trebuia aprobată, în ciuda faptului că la acea vreme a fost de acord cu comisia sindicatului.[necesită citare]

Asasinii Mendy Weiss⁠(d) și Charles Workman au fost însărcinați cu eliminarea lui Schultz. Pe 24 octombrie 1935, cei doi i-au urmărit pe Schultz și pe asociații săi Otto Berman⁠(d), Abe Landau și Lulu Rosenkrantz⁠(d) în Palace Chop House din Newark, New Jersey unde i-au împușcat. Berman, Landau și Rosenkrantz au murit la locul faptei, iar Schultz a încetat din viață a doua zi. În timp ce Workman s-a asigurat că aceștia sunt morți, partenerul său Weiss a fugit de la fața locului cu mașina condusă de Seymour Schechter.

Furios că a fost abandonatde partenerii săi, Workman s-a întors în Brooklyn pe jos. O zi sau două mai târziu, Workman a depus o „plângere⁠(d)” la comisie împotriva lui Weiss și Schechter. Deși a respectat pur și simplu ordinul lui Wiess de a părăsi locul crimei fără să-l aștepte, ghinionistul Schechter a fost considerat vinovat și a devenit la rândul său o victimă a asasinilor din Murder, Inc. În 1944, Weiss a fost executat pe scaunul electric pentru o altă crimă. Workman a fost judecat de statul New Jersey pentru asasinarea lui Schultz și a executat 23 de ani de închisoare.[8]

Decăderea modificare

În ianuarie 1940, informatorul Harry Rudolph a fost reținut în calitate de martor în cazul asasinării gangsterului Alex Alpert în vârstă de 19 ani. Alpert a fost împușcat în spate într-un intersecție din secțiunea Brownsville din Brooklyn pe 25 noiembrie 1933.[9][10] Aflat în custodie, Rudolph a decis să colaboreze cu procurorul din districtul Brooklyn, William O'Dwyer⁠(d). În baza mărturiei lui Rudolph, O'Dwyer a asigurat acuzațiile de crimă de gradul I împotriva lui Abe Reles, Martin Goldstein și Anthony Maffetore.[9][10]

După ce inculpații au fost reținuți, O'Dwyer a aflat de la procurorul John Harlan Amen[11] că un deținut i-ar fi oferit lui Rudolph 5.000 de dolari mită în numele sindicatului cu scopul de a-i eliberat pe Reles și Goldstein.[12] O'Dwyer a declarat că Maffetore a decis să depună mărturie după ce a aflat de mita oferită în schimbul eliberării lui Reles și Goldstein, respectiv după discuțiile cu detectivul John Osnato din New York.[12][13] Osnato a fost de acord să discute cu Maffetore în ciuda faptului că declarațiile lui Rudolph din alte cazuri s-au dovedit a fi false.[14]

În cele din urmă, Maffetore a decis să coopereze, susținând că nu a fost implicat în uciderea lui Albert, dar a luat parte la alte șase crime în calitate de șofer.[15] Maffetore l-a convins pe Abraham Levine să colaboreze, iar apoi Reles a decis să ofere informații procurorului.[16] După ce Reles a fost de acord să depună mărturie, numeroși gangsteri din Brooklyn, Bronx și comitatul Sullivan au fost acuzați de crimă de gradul I.[17] Alți membri ai „Combination” au fost adăugați pe lista martorilor care au decis să coopereze, inclusiv Albert Tannenbaum⁠(d), Seymour Magoon și Sholem Bernstein. Mărturia lui Harry Rudolph nu a fost utilizată în niciun proces întrucât a încetat din viață din cauze naturale la infirmeria din insula Rikers⁠(d) în iunie 1940.[18] Abe Reles a căzut de la geamul camerei sale din hotelul Half Moon⁠(d) din Coney Island⁠(d) pe 12 noiembrie 1941.[19][20] Verdictul oficial a fost moarte accidentală, dar unghiul traiectoriei sale sugerează defenestrare.

Membri cunoscuți modificare

Note modificare

  1. ^ Carl Sifakis, The Mafia Encyclopedia. Checkmark Books, 2005 p. 13.
  2. ^ Ruderman, Wendy (). „Ice Picks Are Still Used as Weapons”. The New York Times. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ Stolberg, Mary M. (). Fighting Organized Crime: Politics, Justice and the Legacy of Thomas E. Dewey. Boston: Northeastern University Press. pp. 55–64. ISBN 1-55553-245-4. 
  4. ^ Carl Sifakis, The Mafia Encyclopedia. Checkmark Books, 2005, p. 14.
  5. ^ Murder, Inc.: The Story of the Syndicate by Burton B. Turkus, Sid Feder
  6. ^ NASA Report, The Mafia Encyclopedia. Checkmark Books, 2005, p. 360.
  7. ^ Stolberg, Mary M. (). Fighting Organized Crime: Politics, Justice and the Legacy of Thomas E. Dewey. Boston: Northeastern University Press. pp. 55–64. ISBN 1-55553-245-4. 
  8. ^ „Brooklyn Gang Solved by Confessions of Pair, O'Dwyer Says; 15 Seized in Round-Up; Penn Case Mistake Laid to Thugs Who Specialized in 'Rubbing Out' Witnesses” (PDF). The New York Times. . p. 1. (necesită abonare)
  9. ^ a b "Reles, Two of Gang, Indicted in Killing as O'Dwyer Acts; Prosecutor Says Case Against Racketeers, Reputed Immune to Conviction, Is 'Air-Tight' Slaying of 1933 Charged Mother of Young Victim Has Made Almost Daily Pleas Since to Get Action" Arhivat în , la Wayback Machine.,The New York Times, February 3, 1940, p.1
  10. ^ a b Murder Witness Got Bribe Offer, O'Dwyer Charges; $5,000 Promised If He Would Clear Reles and Goldstein, Prosecutor Declares Arhivat în , la Wayback Machine., The New York Times, March 20, 1940, p.1
  11. ^ „NYC Gangland”. www.nycgangland.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ a b Murder Witness Got Bribe Offer, O'Dwyer Charges; $5,000 Promised If He Would Clear Reles and Goldstein, Prosecutor Declares Arhivat în , la Wayback Machine., The New York Times, March 20, 1940, p.1
  13. ^ Trigger Men Bare 'Contract' Murders for Big Racketeers; Dozen Killings by Brooklyn Gang Solved by Confessions of Pair, O'Dwyer Says 15 Seized in Round-up Penn Case Mistake Laid to Thugs Who Specialized in 'Rubbing Out' Witnesses Arhivat în , la Wayback Machine., The New York Times, March 18, 1940, p.1
  14. ^ What Makes a Successful Detective; John Osnato, who cracked big cases, used his own formula: stool pigeons and common sense Arhivat în , la Wayback Machine.,The New York Times, September 10, 1944, Sunday Magazine, p.SM18
  15. ^ What Makes a Successful Detective; John Osnato, who cracked big cases, used his own formula: stool pigeons and common sense Arhivat în , la Wayback Machine.,The New York Times, September 10, 1944, Sunday Magazine, p.SM18
  16. ^ „Reles Is Telling Story of Murders Done by His Gang; Leader, in a Surprise Move to Win Leniency, Gives O'Dwyer Facts on Paid Killers; Also Naming 'Employers; Two More Slayings Are Solved as Drive on Syndicate Takes on Added Momentum”. The New York Times. . p. 1. Arhivat din original la . (necesită abonare)
  17. ^ Murder for $1 Profit Is Charged as Evidence Piles Up Against Gang; Fifteen Killings Checked With Probability That Twice as Many May Be Traced Hollywood 'Bit Man' Held, The New York Times, March 19, 1940, p. 25.(necesită abonare) Arhivat în , la Wayback Machine.
  18. ^ 57 Murders Laid to Brooklyn Ring; O'Dwyer Asserts Crimes Are 'Solved,' but Time and Death Bar Many Prosecutions; 10-Year Period Covered; Slaying of Vannie Higgins Is Added to List – Blue Ribbon Jury Plea Is Granted, The New York Times, June 4, 1940.(necesită abonare) „57 MURDERS LAID TO BROOKLYN RING; O'Dwyer Asserts Crimes Are 'Solved,' but Time and Death Bar Many Prosecutions 10-YEAR PERIOD COVERED Slaying of Vannie Higgins is Added to List--Blue Ribbon Jury Plea is Granted”. The New York Times. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  19. ^ Abe Reles Killed Trying to Escape; Sheet Rope Fails After He Lowers Himself From 6th to 5th Floor of Hotel; Motive Puzzles Police; Informer Against Murder Ring Lived in Dread of Bullets of Former Confederates Arhivat în , la Wayback Machine., The New York Times, November 13, 1941. p. 29.(necesită abonare)
  20. ^ Guards Demoted in Reles Escape; Five to Get Departmental Trials on Laxity Charge – Mayor Orders Inquiry Arhivat în , la Wayback Machine., The New York Times, November 14, 1941. p. 1.(necesită abonare)
  21. ^ Demeo, Albert (septembrie 2003). For the Sins of My Father: A Mafia Killer, His Son, and the Legacy of a Mob Life (ed. Reprint). Broadway Books. ISBN 978-0767906890. 
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Murder,_Inc.&oldid=15611510