Asasinarea la comandă este o formă de omor cu premeditare în care o parte angajează altă parte cu scopul de a ucide una sau mai multe persoane în schimbul unor servicii sau sume de bani.[1][2] Aceasta implică existența unui acord ilegal⁠(d) între două sau mai multe părți - fie ele persoane, grupuri sau organizații - prin care una dintre ele este de acord să ucidă persoana marcată. Asasinarea la comandă este asociată cu crima organizată, conspirațiile guvernamentale și actele de răzbunare. De exemplu, grupul Murder, Inc. din Statele Unite a comis sute de asasinate la ordinele Sindicatului național al crimei în anii 1930 și 1940.[3][4]

Vincent „Mad Dog” Coll ieșind din tribunal înconjurat de polițiști (1931).

Asasinarea la comandă oferă celui angajat să o execute libertatea să nu o facă și să angajeze la rândul său alt asasin, fapt care îngreunează investigațiile oamenilor legii⁠(d). Probabilitatea ca autoritățile să-l descopere pe asasin, în special dacă luăm în considerare lipsa de probe⁠(d) care să-l implice în cazul de crimă, este extrem de mică.

Asasinii plătiți pot să aibă trăsături psihice specifice criminalilor în serie⁠(d), dar în general nu sunt clasificați astfel deoarece comit crimele în numele unui solicitant, sunt motivați financiar și detașați emoțional⁠(d).[5][6][7] Cu toate acestea, există uneori indiviz care sunt etichetați atât ca asasini, cât și ca ucigași în serie.[8][9][10]

Asasinii angajați să execute ordinele unor organizații criminale și să ucidă o anumită persoană sunt deseori numiți executori.[11]

Statistici

modificare

Conform unui studiu realizat de Institutul australian de Criminologie⁠(d) pe 162 de tentative de asasinare sau asasinate la comandă care au avut loc în Australia între 1989 și 2002, cel mai întâlnit motiv pentru angajarea unui asasin a fost obținerea unor sume de bani din asigurări pe viață. De asemenea, studiul a descoperit că plata pentru o „eliminare” era în jur de 15.000 de dolari - cea mai mică fiind de 5.000, iar cea mai mare de 30.000 - și armele utilizate în majoritatea cazurile erau arme de foc. Asasinările la comandă au reprezentat 2% din crimele comise în Australia în acea perioadă. [12] Numărul asasinatelor la comandă este relativ mic la nivel mondial. De exemplu, au reprezentat aproximativ 5% din toate crimele comise în Scoția din 1993 până în 2002.[13]

Cazuri notorii

modificare
  1. ^ Frank Shanty; Patit Paban Mishra (). Organized Crime: From Trafficking to Terrorism. ABC-CLIO. p. 210. ISBN 978-1-57607-337-7. 
  2. ^ Claire M. Renzetti, Jeffrey L. Edleson (). Encyclopedia of Interpersonal Violence. SAGE Publications. p. 148. 
  3. ^ „Murder, Inc”. Britannica. Accesat în . In 1940–41 the organization was exposed by a former member, Abe “Kid Twist” Reles, who turned police informer and described, in detail, some 70 murders and suggested hundreds more[...] The business involved a special argot: the assignment to murder was a “contract,” the killing a “hit,” and the victim a “bum,” or a “mark.” 
  4. ^ Mitchel P. Roth (). Global Organized Crime: A 21st Century Approach. Taylor & Francis. p. 88. Authorities have never been able to come up with the total number of slayings attributed to Murder, Inc., but estimates range from 60 into the hundreds. 
  5. ^ Zagros Madjd-Sadjadi (). The Economics of Crime. Business Expert Press. p. 162. ISBN 978-1-60649-583-4. 
  6. ^ Holmes & Holmes 1998, p. 7.
  7. ^ David Wilson; Elizabeth Yardley; Adam Lynes (). Serial Killers and the Phenomenon of Serial Murder: A Student Textbook. Waterside Press - Drew University. p. 43. ISBN 978-1-909976-21-4. 
  8. ^ David Wilson; Elizabeth Yardley; Adam Lynes (). Serial Killers and the Phenomenon of Serial Murder: A Student Textbook. Waterside Press. p. 43. ISBN 978-1-909976-21-4. 
  9. ^ R.J. Parker, Ph.D.; Dr. Scott Bonn (). Blood Money: The Method and Madness of Assassins. ABC-CLIO. pp. 9–10. ISBN 978-1-987902-34-1. 
  10. ^ Ronald M. Holmes; Stephen T. Holmes (). Serial Murder. SAGE. p. 140. ISBN 978-1-4129-7442-4. 
  11. ^ William Graham Summer (). East Side-West Side: Organizing Crime in New York, 1930-50. Routledge. 
  12. ^ „Lovers top contract killing hit list”. CNN. . 
  13. ^ „Homicide in Scotland, 2002”. Government of Scotland. 
  14. ^ „Interview: Charles Brandt, author 'I Heard You Paint Houses'. amp-clickondetroit-com.cdn.ampproject.org. Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ Wilson, Michael (). „Her 'Prince Charming' Turned Out to Be a Crazed Hit Man on the Run”. The New York Times. Accesat în . 
  16. ^ „Hired Killer Sentenced”. The Evening Press. Binghamton, NY: The New York Times Company. . p. 7-A. 
  17. ^ 'Hitwoman' charged in 6 slayings”. Pacific Stars and Stripes. Japan. UPI. . p. 7. 

Legături externe

modificare