Muzeul Ocupației Sovietice din Tbilisi

Prezență online
Muzeul Ocupației Sovietice din Tbilisi
Μουσείο της Σοβιετικής Κατοχής στην λεωφόρο Ρουσταβέλι, στην Τιφλίδα της Γεωργίας
Înființat	26 mai 2006
Locația	Tbilisi
Fondator	nikoloz rurua[*]
Custode	levan urušaje[*]
site web oficial
Modifică date / text

Muzeul Ocupației Sovietice (în georgiană საბჭოთა ოკუპაციის მუზეუმი) este un muzeu de istorie din Tbilisi (Georgia), care documentează cele șapte decenii de stăpânire sovietică în această țară (1921-1991) și care este dedicat istoriei mișcării anticoloniale și de eliberare națională din Georgia, precum și memoriei victimelor represiunii sovietice din această perioadă.^[1] Muzeul a fost inaugurat pe 26 mai 2006 și este parte a Muzeului Național al Georgiei.^[2]

Expoziție

Muzeul Ocupației Sovietice este situat pe Bulevardul Rustaveli, principala arteră comercială din Tbilisi, fiind amplasat într-o sală spațioasă de la etajul al treilea al Muzeului Național al Georgiei.^[2]^[3] Ideea înființării lui a fost avansată în 2006 de președintele Georgiei, Miheil Saakașvili, și de parlamentarul Nikoloz Rurua, vicepreședinte al Comisiei pentru apărare a Parlamentului Georgiei și membru al partidului de guvernământ de la acea vreme, Mișcarea Națională Unită.^[3]

Fiind al treilea astfel de muzeu deschis în statele postsovietice, cel din Tbilisi a fost inspirat, cel puțin parțial, de exemplele instituțiilor similare din Tallinn, Estonia, și Riga, Letonia. A fost inaugurat în cadrul evenimentelor organizate cu ocazia sărbătoririi Zilei Independenței Georgiei, pe 26 mai 2006.^[4]^[5] Finanțarea necesară a fost asigurată în principal din Fondul prezidențial, o sursă de venituri extrabugetară controlată de administrația prezidențială georgiană.^[3] În muzeu sunt dispuse peste 3 000 de exponate.^[2]

Muzeul Ocupației Sovietice este o expoziție permanentă de documente de arhivă și materiale foto și video care urmăresc cronologia istoriei Georgiei, de la scurta perioadă de independență dintre 1918 și 1921, până la înăbușirea de către armata sovietică a manifestației pro-independență din 1989, respectiv declararea independenței Georgiei în 1991. Alte exponate includ stenograme ale interogatoriilor dizidenților, ordine de execuție sau de deportare, dosare personale ale celor persecutați sau obiecte din celulele de închisoare din perioada sovietică. În afară de arhivele KGB și ale Partidului Comunist care nu au reușit să fie evacuate din Georgia după destrămarea Uniunii Sovietice, multe documente și materiale vizuale au fost furnizate de organizații publice și de familiile dizidenților sau victimelor. Muzeul publică și colecții tematice și invită în mod regulat istoricii să susțină prelegeri despre istoria secolului XX în Georgia.^[6]^[7]^[8] Între 2006 și 2008, directorul muzeului a fost David Tskhadadze. Din decembrie 2008, muzeul este condus de Dr. Levan Urushadze. Anterior, Urushadze deținuse funcția de coordonator științific în cadrul muzeului.^[9]

Reacții

Simbolismul și momentul deschiderii muzeului au iritat mai mulți membri ai Dumei de Stat din Rusia, care l-au calificat drept „pură propagandă naționalistă”.^[3] Konstantin Kosaciov, președintele Comisiei pentru relații internaționale a parlamentului rus, a negat chiar faptul că ar fi existat o ocupație a Georgiei.^[3] Președintele rus, Vladimir Putin, s-a plâns omologului său georgian, Mihail Saakașvili, la întâlnirea lor de la Sankt Petersburg din iunie 2006, reamintind că mulți lideri sovietici, precum Stalin și Lavrenti Beria, proveneau din Georgia. Conform unei surse din guvernul georgian, Saakașvili a răspuns sugerând oferirea de fonduri Rusiei pentru deschiderea unui muzeu al ocupației georgiene la Moscova.^[7] Ulterior, Saakașvili a afirmat că muzeul nu e îndreptat împotriva nimănui: „acesta este un muzeu al ocupației sovietice, nu al ocupației ruse a Georgiei... Dacă cineva, undeva, la un anumit nivel, consideră asta un afront personal, este problema lor, nu a noastră”.^[6]^[10]

Irakli Menagharishvili, director al Centrului de Studii Strategice din Tbilisi și fost ministru de externe în timpul președintelui Eduard Șevardnadze, a argumentat că muzeul poate fi considerat o comemorare a dramei împărtășite în mod egal de ruși și georgieni: „nimeni nu îi învinovățește pe ruși pentru ce s-a întâmplat sub comuniști. Și ei au suferit”.^[3]

În martie 2007, muzeul a fost vizitat de președintele Ucrainei, Victor Iușcenko, care a sugerat înființarea unui muzeu similar în Ucraina.^[11]

Note

^ Darmon Richter (5 februarie 2018). „Georgia's Soviet-era monuments: The towering titans of the past”. CNN. Arhivat din originalul de la 6 decembrie 2022. Accesat în 9 aprilie 2023.
^ ^a ^b ^c „Georgian National Museum. Soviet Occupation Museum”. Georgianmuseums.ge. ICOM Georgia, Asociația Muzeelor Georgiene. Arhivat din originalul de la 22 noiembrie 2022. Accesat în 9 aprilie 2023.
^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f Molly Corso (2 iunie 2006). „Georgia Opens Museum of Soviet Repression”. eurasianet.org. Arhivat din originalul de la 9 aprilie 2023. Accesat în 9 aprilie 2023.
^ „Museum of Soviet Occupation opened in Tbilisi”. Biroul de comunicare al Președinției Georgiei. 26 mai 2006. Arhivat din original la 14 iunie 2011. Accesat în 9 aprilie 2023.
^ „Georgia: Independence Day to be celebrated and museum of Soviet occupation to be opened”. Agenția de știri REGNUM. 26 mai 2006. Arhivat din original la 21 mai 2011. Accesat în 9 aprilie 2023.
^ ^a ^b Melik Kaylan (4 septembrie 2007). „A Monument to the Terror”. The Wall Street Journal. Arhivat din originalul de la 14 octombrie 2007. Accesat în 9 aprilie 2023.
^ ^a ^b Shaun Walker (18 iulie 2006). „The View from Tbilisi | Georgian-Russian Relations at an All-time Low”. International Institute for Strategic Studies. Arhivat din original la 21 aprilie 2009. Accesat în 9 aprilie 2023.
^ D. Tskhadadze. „საბჭოთა ოკუპაციის მუზეუმი” [Muzeul Ocupației Sovietice] (în georgiană). Administrația Arhivelor Ministerului de Interne al Georgiei. Arhivat din original la 8 octombrie 2007. Accesat în 9 aprilie 2023.
^ Levan Urushadze. „DR. LEVAN Z. URUSHADZE (Curriculum Vitae)”. Georgian National Museum. Arhivat din original la 9 aprilie 2023. Accesat în 9 aprilie 2023.
^ „Georgian leader praises ties with Ukraine, upbeat on NATO – BBC”. Ministerul Afacerilor Externe al Georgiei. 1 martie 2007. Arhivat din original la 27 septembrie 2007. Accesat în 9 aprilie 2023.
^ „President Yushchenko visits Museum of Soviet Occupation in Tbilisi”. Radio Ucraina. 2 martie 2011. Arhivat din original la 21 februarie 2011. Accesat în 9 aprilie 2023.

[1] Darmon Richter (5 februarie 2018). „Georgia's Soviet-era monuments: The towering titans of the past”. CNN. Arhivat din originalul de la 6 decembrie 2022. Accesat în 9 aprilie 2023.

[georgianmuseums.ge-2] „Georgian National Museum. Soviet Occupation Museum”. Georgianmuseums.ge. ICOM Georgia, Asociația Muzeelor Georgiene. Arhivat din originalul de la 22 noiembrie 2022. Accesat în 9 aprilie 2023.

[eurasianet.org-3] ^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f Molly Corso (2 iunie 2006). „Georgia Opens Museum of Soviet Repression”. eurasianet.org. Arhivat din originalul de la 9 aprilie 2023. Accesat în 9 aprilie 2023.

[4] „Museum of Soviet Occupation opened in Tbilisi”. Biroul de comunicare al Președinției Georgiei. 26 mai 2006. Arhivat din original la 14 iunie 2011. Accesat în 9 aprilie 2023.

[5] „Georgia: Independence Day to be celebrated and museum of Soviet occupation to be opened”. Agenția de știri REGNUM. 26 mai 2006. Arhivat din original la 21 mai 2011. Accesat în 9 aprilie 2023.

[WSJ-6] Melik Kaylan (4 septembrie 2007). „A Monument to the Terror”. The Wall Street Journal. Arhivat din originalul de la 14 octombrie 2007. Accesat în 9 aprilie 2023.

[iiss-7] Shaun Walker (18 iulie 2006). „The View from Tbilisi | Georgian-Russian Relations at an All-time Low”. International Institute for Strategic Studies. Arhivat din original la 21 aprilie 2009. Accesat în 9 aprilie 2023.

[8] D. Tskhadadze. „საბჭოთა ოკუპაციის მუზეუმი” [Muzeul Ocupației Sovietice] (în georgiană). Administrația Arhivelor Ministerului de Interne al Georgiei. Arhivat din original la 8 octombrie 2007. Accesat în 9 aprilie 2023.

[9] Levan Urushadze. „DR. LEVAN Z. URUSHADZE (Curriculum Vitae)”. Georgian National Museum. Arhivat din original la 9 aprilie 2023. Accesat în 9 aprilie 2023.

[10] „Georgian leader praises ties with Ukraine, upbeat on NATO – BBC”. Ministerul Afacerilor Externe al Georgiei. 1 martie 2007. Arhivat din original la 27 septembrie 2007. Accesat în 9 aprilie 2023.

[11] „President Yushchenko visits Museum of Soviet Occupation in Tbilisi”. Radio Ucraina. 2 martie 2011. Arhivat din original la 21 februarie 2011. Accesat în 9 aprilie 2023.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]