Muzică soul
gen de muzică
| Soul | |
| Origini stilistice | Rhythm and blues, gospel, doo-wop |
|---|---|
| Origini culturale | Sf. anilor 1950, Statele Unite |
| Instrumente tipice | Chitară electrică, chitară bas, pian, Hammond organ, baterie, corn, clape, clavinet, vocal |
| Popularitate | Internațional, în anii 1960–1980; revigorare în anii 2000–2010 |
| Forme derivate | Funk, disco, contemporary R&B |
| Subgenuri | |
| Blue-eyed soul – brown-eyed soul – Motown Sound – psychedelic soul – smooth soul – quiet storm | |
| Genuri de fuziune | |
| Neo soul – soul blues – soul jazz – nu jazz | |
| Scene regionale | |
| British soul – Chicago soul – Detroit soul – Memphis soul – New Orleans soul – northern soul – Philly soul – southern soul | |
Modifică text  |
|
Muzica soul este un gen muzical originar din Statele Unite, ce combină elemente ale muzicii gospel și rhythm and blues.[1] Printre artiștii ce au abordat frecvent acest stil muzical se numără Mary J. Blige, Toni Braxton, Ray Charles, Faith Evans, Aretha Franklin, Marvin Gaye, Michael și Janet Jackson, Ben E. King, Beyoncé Knowles, Lenny Kravitz, Patti LaBelle, Leona Lewis, Prince, Minnie Riperton, Lionel Ritchie, Dusty Springfield, Tina Turner, Dionne Warwick, Mary Wells și Stevie Wonder. Muzica soul este o muzică specifică cântăreților de culoare, deși există și unele excepții ca Chris Clarke, Duffy, Dusty Springfield sau Amy Winehouse.
Fragmente audio:
-
Probleme în ascultarea fișierului? Consultați pagina de ajutor.
| Aretha Franklin - „Respect” (1967) | |
| Unul din cele mai cunoscute cântece soul, a fost lansat în 1967 de Aretha Franklin, numită „Regina muzicii soul”, și s-a bucurat de succes comercial și critic. | |
Bibliografie
modificare| Puteți găsi mai multe informații despre Muzică soul prin căutarea în proiectele similare ale Wikipediei, grupate sub denumirea generică de „proiecte surori”: | |
|
Imagini și media la Commons |
|
Citate la Wikicitat |
- Garland, Phyl (1969). The Sound of Soul: the History of Black Music. New York: Pocket Books, 1971, cop. 1969. xii, 212 p. 300 p. + [32] p. of b&w photos.
Referințe
modificare- ^ Valter Ojakäär (). Popmuusikast. Eesti Raamat.
Bibliografie
modificare- Cummings, Tony (1975). The Sound of Philadelphia. London: Eyre Methuen.
- Escott, Colin. (1995). Liner notes for The Essential James Carr. Razor and Tie Records.
- Gillett, Charlie (1974). Making Tracks. New York: E. P. Dutton.
- Guralnick, Peter (1986). Sweet Soul Music. New York: Harper & Row.
- Hannusch, Jeff (1985). I Hear You Knockin': The Sound of New Orleans Rhythm and Blues. Ville Platte, LA: Swallow Publications. ISBN 0-9614245-0-8.
- Hoskyns, Barney (1987). Say it One More Time for the Broken Hearted. Glasgow: Fontana/Collins.
- Jackson, John A. (2004). A House on Fire: The Rise and Fall of Philadelphia Soul. New York: Oxford University Press. ISBN 0-19-514972-6.
- Miller, Jim (editor) (1976). The Rolling Stone Illustrated History of Rock & Roll. New York: Rolling Stone Press/Random House. ISBN 0-394-73238-3. (Chapter on "Soul," by Guralnick, Peter. pp. 194–197.
- Pruter, Robert (1991). Urbana, Illinois: University of Illinois Press. ISBN 0-252-01676-9.
- Pruter, Robert, editor (1993). Blackwell Guide to Soul Recordings. Oxford: Basil Blackwell Ltd. ISBN 0-631-18595-X
- Walker, Don (1985). The Motown Story. New York: Charles Scribner's Sons.
- Winterson, Julia, Nickol, Peter, Bricheno, Toby (2003). "Pop Music: The Text Book" Edition Peters ISBN 1-84367-007-0
- Garland, Phyl (1969). The Sound of Soul: the History of Black Music. New York: Pocket Books, 1971, cop. 1969. xii, 212 p. 300 p. + [32] p. of b&w photos.
