Narcyza Żmichowska
| Narcyza Żmichowska | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | [2][3][4][5][6]  Varșovia, Imperiul Rus |
| Decedată | (57 de ani)[4][2][3] Varșovia, Imperiul Rus |
| Înmormântată | cimitirul Powązki[*] |
| Cetățenie |  Polonia Imperiul Rus |
| Ocupație | poet scriitoare |
| Limbi vorbite | limba poloneză[2] |
| Activitate | |
| Pseudonim | Gabryella[1], Gabriella[1] |
| Limbi | limba poloneză |
| Semnătură | |
 | |
Modifică date / text  | |
Narcyza Żmichowska (pronounțat [narˈt͡sɨza ʐmʲiˈxɔfska], n. , Varșovia, Imperiul Rus – d. , Varșovia, Imperiul Rus), cunoscută și după popularul său pseudonim Gabryella, a fost o romancieră și poetă poloneză. Este considerată o precursoare a feminismului în Polonia.[7]
Primul roman al ei, publicat în 1846, a fost Poganka (Păgâna), în care este cunoscut că și-a exprimat interesul afectiv față de prietena sa Paulina Zbyszewska. Cartea a fost publicată de Northern Illinois University Press în 2012 într-o traducere în limba engleză de dr. Ursula Phillips.[7] Scrisorile către prieteni și familie scrise de Żmichowska au fost publicate în cinci volume de Universitatea din Wrocław în 1960. Aici, ea și-a exprimat interesul afectiv pentru un bărbat căsătorit, Edward Dembowski, ceea ce a dus la un scandal. Corespondența ei cu Bibianna Moraczewska (o femeie care era necăsătorită la alegerea ei, la ca și Narcyza), care a durat 32 de ani, a constat majoritar în discursuri intelectuale.[7]
Viață
modificareŻmichowska a devenit guvernatoare pentru nobila Casă de Zamoyski în 1838. A mers cu angajatorul ei la Paris, unde s-a reîntâlnit cu fratele ei Erazm, revoluționar polonez, exilat din Polonia Rusă (Zabór rosyjski) după răscoala anti-țaristă din noiembrie strivită de armata imperială. Opiniile politice și sociale ale fratelui ei au influențat-o foarte mult pe Narcyza. La sfatul lui, s-a înscris la Bibliothèque Nationale și a devenit una dintre primele femei de la Academia Franceză.[7][8][9]
Șederea ei în Franța a schimbat-o complet pe Żmichowska. A început să-și exprime public opiniile radicalizate despre femei; fiind etichetată de vecinii ei burghezi drept „excentrică”. A fumat trabucuri, ceea ce era interzis femeilor. Cunoașterea perfectă a limbii franceză i-a permis Narcyzei să își găsească cu ușurință un nou loc de muncă la întoarcerea în Polonia ocupată. Ea a revenit în țară în septembrie 1839, când s-a întâlnit cu autoarea unor cărților populare, Bibiana Moraczewska, și cu istoricul Jędrzej Moraczewski. Schimbul de opinii i-a consolidat credința că națiunea este formată din toate straturile sociale și că țăranii afectați de-a lungul istoriei ar trebui educați. Problema luptei pentru independența poloneză și-a găsit, de asemenea, un loc important în preocupările ei.[10] A devenit guvernantă pentru patru copii ai lui Stanisław Kisielecki într-o moșie din apropiere de Łomża. A călătorit frecvent la Varșovia, unde s-a întâlnit cu alți intelectuali. A debutat în revista literară Pierwiosnek și a scris deseori în alte reviste poloneze în timpul cenzurii ruse, inclusiv în Pielgrzym (editată de Eleonora Ziemięcka) și în Przegląd Naukowy, unde au publicat și alte femei. Żmichowska a fondat un grup de sufragete la Varșovia activ în perioada 1842-1849, care a luat parte și la activități anti-țariste.[7][8][9] Ea a fost arestată de ruși la Lublin și condamnată la 18 ani de închisoare în 1849 pentru apartenența sa la organizația secretă Asociația Națiunii Poloneze - Związek Narodu Polskiego (pl).[11]
Lucrări scrise
modificareReferințe
modificare- ^ a b Czech National Authority Database, accesat în
- ^ a b c Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b Narcyza Żmichowska, Internetowy Polski Słownik Biograficzny
- ^ a b Narcyza Żmichowska, Brockhaus Enzyklopädie
- ^ Narcyza, Ps. Gabryella Zmichowska, FemBio-Datenbank[*]
- ^ Narcyza Żmichowska, International Music Score Library Project, accesat în
- ^ a b c d e Maria Woźniakiewicz-Dziadosz, Dzieje przyjaźni entuzjastek w świetle listów Narcyzy Żmichowskiej do Bibianny Moraczewskiej (PDF file, direct download 81.7 KB) Lublin University.
- ^ a b Marta Mizuro, Barbara Winklowa: Narcyza Żmichowska i Wanda Żeleńska, ISBN: 978-83-08-03496-5 Onet.pl book review.
- ^ a b A. Gruszczyńska, Ślady ruchu lesbijskiego. University of Wrocław.
- ^ Barbara Winklowa, Narcyza Żmichowska i Wanda Żeleńska. Kraków 2004, s.13.
- ^ „Żmichowska Narcyza”. Internetowa encyklopedia PWN. Arhivat din original la . Accesat în .
Legături externe
modificare- Narcyza Żmichowska, culture.pl
Acest articol include informații din articolul echivalent pe Wikipedia poloneză.