Nicolae Batzaria

Date personale
Nicolae Batzaria

Născut	20 noiembrie 1874 Crușova, Imperiul Otoman
Decedat	28 ianuarie 1952 (77 de ani) București, România
Cauza decesului	cauze naturale (neoplasm al coloanei vertebrale[*])
Cetățenie	România Imperiul Otoman
Ocupație	lingvist scriitor jurnalist sindicalist[] scriitor de literatură pentru copii[] traducător poet politician collector of fairy tales[][[collector of fairy tales \|]] scenarist filolog[]
Limbi vorbite	limba română
Activitate
Pseudonim	Ali Baba, Moș Nae, Moș Ene
Partid politic	Partidul Național Liberal
Studii	Universitatea din București
Modifică date / text

Nicolae Constantin Batzaria (n. 20 noiembrie 1874, Crușova, Imperiul Otoman – d. 28 ianuarie 1952, București, România) a fost un prozator și publicist de origine aromână.

Timp de opt ani a fost senator în parlamentul otoman, fiind și un exponent de bază al partidului „Uniune și Progres”. În 1913, în timpul crizei balcanice, a avut și funcția de ministru al Lucrărilor Publice în guvernul turcesc. În cadrul acestei funcții, a reprezentat Imperiul Otoman la încheierea Tratatului de Pace de la Londra din 1913.

A fost director al primului ziar aromânesc editat în România (Deșteptarea, 1908). După 1920, stabilit în România, a fost senator.^[1]

Ca publicist pentru copii este cunoscut sub numele de „Moș Nae”, creatorul faimosului Haplea,^[2] din vremea când a redactat Revista Dimineața Copiilor.

A fost arestat și a murit pe 28 ianuarie 1952, în lagărul de la Ghencea.^[3]

Cărți publicate

Nu tot ce zboară se mănâncă, București, Editura Alcay & Calafeteanu, 1921.
Turcoaicele, Editura Viața Românească, Iași, 1921;
Spovedanii de catâne, nuvele din viața turcească, s.d., 1921;
Turcia junilor turci: din lumea islamului, Editura Ancora, Alcalay și Calafeteanu, București, 1922.
România văzută de departe, București, Editura Viața Românească, 1922, 1923.
Colina îndrăgostiților; schițe și nuvele din viața orientală, Editura Viața Românească, București, 1923;
Părăvulii, Tipografia Cultura Neamului Românesc, București, 1923; Syracuse, New York, Editura Cartea Aromână, 1989.
Suflete de viteji, Editura Cartea Românească, București, 1925
Sărmana Leila : roman din vieața cadânelor, Editura Cartea Românească, București, 1925.
Haplea la București, Editura Adevărul, București, 1929.
Mițu Mițișor și Sosoiu Sosolici. Minunatele întâmplări a doi pisoi, Tipografia „Lupta”, București, 1929.

Unchiul meu Adam, Editura Cartea Românească, București, 1933, 1934.
Anecdote, Editura Societății Cultural Naționale Apostol Mărgărit, București, 1935.
Martinică și Puky. O povestire cu multe peripeții, Editura Adevărul, București, 1935.
Fior Voinicul. Coperta și desenele de pictorul Pascal, Editura Ziarului Universul, București, 1937.
Ștrengărelu. Roman din viața școlărească. Coperta și desenele de pictorul Pascal, Editura Ziarului Universul, București, 1938.
În țara copiilor trântori, Editura Ziarului Universul, București, 1938.
Lir și Tibișir, Editura Ziarului Universul, București, 1938.
Păpușica, Editura Ziarului Universul, București, 1938.
Michi Maus în Țara Viselor, Adevărul, București, 19??;
Inelul pierdut, Editura Ziarului Universul, București, 1943.
Mica Robinson, Editura Ziarului Universul, București, 1939, 1943.
Genoveva de Brabant, Editura Ziarului Universul, București, 1945; Imago, Sibiu, 1993.
Povești de aur, Editura Ziarului Universul, București, 1944; reeditare, Editura Tineretului, București, 1968; Editura Ion Creangă, București, 1979, 1987, 1994; Sedcom Libris, București, 2013.
Din lumea Islamului, Editura Profile Publishing, București, 2003.
Importanța aromânilor pentru România, Editura Etnologică, București, 2006.^[4]

Note

^ Lucian Boia, Capcanele istoriei. Elita intelectuală românească între 1930 și 1950, Editura Humanitas, București, 2012.
^ Mihaela Cernăuți-Gorodețchi, Literatura pentru copii. Sinteză critică, Editura Universitas XXI, Iași, 2008.
^ Gheorghe Grigurcu, Imposibila neutralitate, Institutul European Iași, 1998.
^ Elena Bâldea, Esențe armânesti sau despre Nicolae Constantin Batzaria. Pe urmele lui Moș Nae într-un periplu de excepție pe tărâm valah, Școala Doctorală de Filologie, Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, 2017.

Bibliografie

Dumitru Micu, Scurtă istorie a literaturii române vol. III, Editura Iriana, București, 1996.
Hristu Cândroveanu, Literatura română pentru copii, Scriitori contemporani, Editura Albatros, București, 1988.
Ionel Zeana, Vulturii Pindului (roman), Editura Scara, București, 2002.

Legături externe

Elena Bâldea, Esențe armânesti sau despre Nicolae Constantin Batzaria. Pe urmele lui Moș Nae într-un periplu de excepție pe tărâm valah, Școala Doctorală de Filologie, Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, 2017.
Vă mai amintiți de... Nicolae Batzaria, 1 iunie 2010, Eliza Zdru, Adevărul
Nicolae Batzaria. Operă și articole de presă. Blog creat de Mihai Șapera.

Vezi și

Listă de umoriști români

[1] Lucian Boia, Capcanele istoriei. Elita intelectuală românească între 1930 și 1950, Editura Humanitas, București, 2012.

[2] Mihaela Cernăuți-Gorodețchi, Literatura pentru copii. Sinteză critică, Editura Universitas XXI, Iași, 2008.

[3] Gheorghe Grigurcu, Imposibila neutralitate, Institutul European Iași, 1998.

[4] Elena Bâldea, Esențe armânesti sau despre Nicolae Constantin Batzaria. Pe urmele lui Moș Nae într-un periplu de excepție pe tărâm valah, Școala Doctorală de Filologie, Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, 2017.

[1]

[2]

[3]

[4]