Deschide meniul principal
Pentru alte sensuri, vedeți Nicolae Dabija (dezambiguizare).
Nicolae Dabija
RezistantaRomanaAntiCommunista-NicolaeDabija.jpg
Nicolae Dabija
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Galaţi, România Modificați la Wikidata
Decedat (42 de ani) Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania (1948-1952).svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiepersonal militar[*] Modificați la Wikidata

Nicolae Dabija (n. 18 aprilie 1907, Galați - d. 28 octombrie 1949, Sibiu) a fost maior al Armatei Române, luptător în cel de-al doilea război mondial și luptător anticomunist. Împreună cu frații Alexandru și Traian Macavei a condus organizația anticomunistă Frontul Apărării Naționale – Corpul de Haiduci, activă în zona munților Apuseni.

Nicolae Dabija s-a născut în orașul Galați, fiul lui Dumitru și Ioana. În anul 1926 a intrat ca voluntar în armată, urmând apoi liceul la Liceul Militar din Iași. După absolvire a urmat Școala Militară de Ofițeri de Infanterie de la Sibiu. A absolvit în anul 1929 cu gradul de sublocotenent. Ca ofițer a activat în mai multe regimente și garnizoane. S-a căsătorit în 1933 cu brăileanca Florica Angheluță.

În luna octombrie a anului 1941, împreună cu Regimentul Neagoe Basarab No. 38 din Brăila, pleacă (având gradul de căpitan) pe frontul de Răsărit. A fost decorat cu mai multe ordine și decorații militare, atât românești cât și germane. Prin Decret regal, i se conferă Ordinul Mihai Viteazul. Rănit de două ori în luptă, a fost avansat maior la excepțional și citat de trei ori pe armată și o dată pe națiune. Fiind afectat de rănile dobândite pe front, nu a participat la campania din vest.

După încheierea războiului rămâne cadru militar într-o unitate de grăniceri; în iulie 1946 trece la cerere în cadrul disponibil, după care este dat afară de noul regim comunist. Ca decorat cu Ordinul Mihai Viteazul, fusese împroprietărit cu cinci hectare de pământ la Aradul Nou, unde se stabilește cu soția după anul 1946. Aici începe activitatea sa anticomunistă.

Cuprins

DecorațiiModificare

NoteModificare

  1. ^ Decretul regal nr. 1.300 din 9 mai 1941 pentru acordări de decorații, publicat în Monitorul Oficial, anul CIX, nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2.487.
  2. ^ Decretul regal nr. 1.937 din 18 octombrie 1944 pentru conferiri de decorațiuni de război, publicat în Monitorul Oficial, anul CXII, nr. 267 din 17 noiembrie 1944, partea I-a, p. 7.453.

Legături externeModificare

Vezi șiModificare