Nicolas-Antoine Nouet

astronom francez

Nicolas-Antoine Nouet[1] (30 august 1740, Pompey, azi în Meurthe-et-Moselle24 aprilie 1811, Chambéry, Savoie) a fost un astronom francez.

BiografieModificare

După o ședere în Ordinul cistercian, el a intrat la Observatorul din Paris în 1785, fiind recrutat ca elev de către directorul acestuia, Jean-Dominique Cassini. La un an după demisia lui Cassini (în 1793), Nouet va fi, pentru scurt timp, director provizoriu al observatorului.[2]

Astronom, inginer șef, geograf, el a fost unul dintre decanii de vârstă ai Expediției în Egipt, și unul dintre cei mai harnici. Membru al Institut d'Égypte la 22 august 1798, în secțiunea de matematici, el a fost ales președinte al acestui institut, la 8 septembrie 1800.

A dat un mare ajutor inginerilor geografi. Contrar altor savanți, a avut norocul să nu-și piardă instrumentele în naufragiul navei Patriote sau în jaful casei Caffarelli. A dispus de un cerc multiplicator al lui Borda, de un ceas marin Bertoud și de o lunetă astronomică Dollond. A determinat latitudinile observând eclipsele sateliților lui Jupiter.[3]

La reîntoarcerea în Franța, a devenit inginer topograf în biroul războiului și a condus operațiunile topografice ale hărții masivului Mont Blanc.[4]

Asteroidul 18638 Nouet a fost denumit în onoarea sa.

BibliografieModificare

De Nicolas-Antoine Nouet
  • M. Nouet, Astronome de la Commission des sciences et arts d'Égypte, Observations astronomiques faite en Égypte pendant les années VI, VII et VIII [1798, 1799, 1800], dans Description de l'Égypte ou Recueil des observations et des recherches qui ont été faites en Égypte pendant l'expédition de l'armée française. État moderne, t. 1, vol. 5, Paris, Impr. impériale puis Impr. royale, 1809, p. 1-20 (en ligne).
Despre Nicolas-Antoine Nouet
  • Patrice Bret, L'astronome Nicolas-Antoine Nouet (1740-1811), membre de l'Institut d'Égypte, directeur de la Carte de Savoie, dans Les scientifiques et la montagne, sous la dir. du CTHS, Paris, Ed. du CTHS, 1993, p. 119-147 (Actes du Congrès national des sociétés savantes, Section d'histoire des sciences et des techniques, 116) ISBN: 2-7355-0272-4 (référence).
  • Nouet (Nicolas-Antoine), dans Nouvelle biographie générale depuis les temps les plus reculés jusqu'à nos jours avec les renseignements bibliographiques et l'indication des sources à consulter, 38, sous la dir. du Dr. Hoefer, Paris, Firmin-Didot, 1864, col. 311-312 (en ligne).

NoteModificare

  1. ^ Și nu Nicolas Auguste Nouet, cum se scria mai demult, din greșeală. Cf. Lettres américaines d'Alexandre de Humboldt (1798-1807), éd. par le Dr E.-T. Hamy, Paris, E. Guilmoto, 1905, p. 17 n. 2 (online).
    Vezi și notice d'autorité personne de la BnF et une mention à la Cote AE/I/2/11 des Archives nationales, Paris (consultées en juin 2009).
  2. ^ Cf. Suzanne Débarbat, S. Grillot et J. Lévy (Observatoire de Paris), Comprendre - Histoire - observatoire de Paris IX : direction du Bureau des Longitudes (1795-1854), Paris, Institut de mécanique céleste et de calcul des éphémérides (IMCCE/UFE), c. 2007 (CD-ROM en ligne).
  3. ^ Robert Solé, Les savants de Bonaparte, Paris, Seuil, 1998, p. 164.
  4. ^ Edouard de Villiers du Terrage, Journal et souvenirs sur l'expédition d'Égypte, mis en ordre et publiés par le baron Marc de Villiers du Terrage, Paris, E. Plon, Nourrit, 1899, et L'expédition d'Égypte 1798-1801, Journal et souvenirs d'un jeune savant, Paris, Cosmopole, 2001 et 2003, p. 375.