Nil Dorobanțu

Nil Dorobanțu
Ieroshimonah-Nil-Dorobanu.jpg
Nil Dorobanțu
Date personale
Născut1 august 1920
Crainici, România
Decedat27 martie 1977, (56 de ani)
Crainici, România
PărințiDumitru și Ana
Cetățenie România
Religieortodoxă
Ocupațieieroschimonah
Activitate
Alte numeNechifor
EducațieFacultatea de Teologie din București, Facultatea de Filosofie și Litere din București, Facultatea de Drept din București[1]
Alma materFacultatea de Teologie din București, Facultatea de Filosofie și Litere din București, Facultatea de Drept din București
PregătireDumitru Stăniloae, Nichifor Crainic, Nicodin Bujor, Antim Nica, Arsenie Boca, Ioan Iovan, Daniil Sandu Tudor

Nil Dorobanțu (n. 1 august 1920, Crainici, Mehedinți - d. 27 martie 1977, Crainici, Mehedinți) A fost un ieroschimonah ortodox, stareț, duhovnic, ascet și mistic. Părintele Nil Dorobanțu s-a împotrivit ateismului comunist. A îmbrăcat haina nebuniei pentru Hristos, formă de manifestare puțin cunoscută în spațiul monahal românesc. A fost arestat și închis de mai multe ori, a fost urmărit de Securitate. A fost caterisit în 1956. A continuat să facă zilnic Sfânta Liturghie în case de credincioși ortodocși, în peșteri, în păduri. A fost bătut și prigonit. A murit cu pieptul zdrobit de bătaie în 1977. La deshumarea făcută în 2016, trupul lui nu a fost găsit în mormânt, sicriul fiind plin cu pământ și fără capac. S-au păstrat mii de pagini din scrierile părintelui Nil. Pentru a edita această bogată operă teologică s-a constituit o asociație care tezaurizează scrierile, obiectele care i-au aparținut, mărturiile celor care l-au cunoscut.

BiografieModificare

S-a născut la 1 august 1920 în satul Crainici, comuna Bala, județul Mehedinți. A fost sublocotent la Vânătorii de munte în Regimentul de gardă de la Predeal. A fost licențiat în Teologie, Filosofie și Litere. A fost doctorand în Teologie la profesorul Dumitru Stăniloae, absolvent a 4 ani de Drept, absolvent al Școlii de Stenodactilografie. A intrat în monahism la mănăstirea Cernica, luând numele de Nechifor.[2]

În anul 1948 a fost hirotonit ierodiacon la Zaclău (Tulcea), în 1949 ieromonah, în 1952, la 5 august a fost tuns în schima mare, la recomandarea părintelui Benedict Ghiuș, la mănăstirea Sihăstria, luând numele Nil.

A fost secretar eparhial, director de studii la seminarul monahal, stareț și duhovnic la mănăstirile: Tarnița (Vrancea), Măgura Ocnei și Bogdana (Bacău), Nechit, Tarcău, Văratec (Neamț).

În 1956, pe 3 ianuarie a fost arestat și ținut 120 de zile în temniță, fără să fi fost judecat, supus la batjocură și la tortură. În 24 aprilie a fost judecat și achitat, după ce a fost supus expertizei medicale a 20 de medici și declarat sănătos.

Motivul întemnițării sale a fost “misticismul”, mărturisirea lui Hristos, lucrarea sa apostolică fiind una de propovăduire a dreptei credințe, străbătând țara în lung și în lat cu Biserica în spinare, săvârșind zilnic Sfânta Liturghie, predicând, convertind, spovedind și împărtășind poporul, în acele vremuri de prigoană comunistă.

A fost caterisit în noiembrie 1956.

S-a retras în satul natal (Crainici, jud. Mehedinți) pentru studiu intelectual, unde a trăit ascuns, în smerenie și în asceză severă.

La 27 martie 1977 s-a mutat în veșnicie.[3]

Studiile și formareaModificare

A urmat școala în satul Crainici, Com. Bala, Mehedinți, apoi la București (unde l-a dus unchiul său, Gheorghe Dorobanțu, general al Curții Regale), a continuat colegiul la Craiova, apoi un an la liceul Militar Craiova. A urmat Școala Militară de Ofițeri de Infanterie, arma Vânători de Munte și l-a urmat pe unchiul său în armată, devenind ofițer și activând între 1940-1942.

A hotărât că nu vrea să lupte într-un război nedrept, în altă țară, în timp ce Ardealul era ocupat, și-a dat demisia și a plecat din armată. Pentru a nu fi considerat dezertor (faptă pentru care putea fi condamnat la moarte) s-a prezentat pentru a fi anchetat, a fost evaluat de un neurolog care l-a declarat suferind de “dromomanie epileptică” (impuls irezistibil de a călători). A fost lăsat la vatră.

A urmat simultan cursurile a trei facultăți în București între 1943 si 1947: facultatea de Teologie, Facultatea de Filosofie și litere și Facultatea de Drept. A avut printre profesori personalități cunoscute cum ar fi : Dumitru Stăniloae, Gala Galaction, Nichifor Crainic, Haralambie Roventa. A absolvit facultățile foarte bine (nota 10, Teologia cu Magna cum Laudae). S-a înscris la doctorat la părintele Dumitru Stăniloae cu lucrarea “Teoria Logosului întrupat în viața duhovnicească”. A dat colocvii, teze, seminarii (lucrări la care a obținut rezultate foarte bune – Sumae cum Laudae) dar nu a mai ajuns să susțină teza de doctorat, fiind arestat. A studiat intens și a ajuns să cunoască circa 12 limbi străine (printre care ebraica, franceza, germana, latina, greaca).[2]

Activitatea de monah (preot, stareț, duhovnic)Modificare

A fost tuns în monahism la Cernica, avându-l naș de călugărie pe părintele Nicodim Bujor, luând numele de Nechifor, a fost hirotonit ierodiacon în 23 aprilie 1948, ieromonah în 3 iulie 1949, a devenit duhovnic, a fost tuns în schima mare, la recomandarea părintelui Benedict Ghiuș, devenind ieroschimonah în 5 august 1952 la Mănăstirea Sihăstria, primind numele Nil, avându-l ca naș de călugărie pe ieroschimonahul Daniil Sandu Tudor. A fost secretar eparhial, director de studii la seminarul monahal, stareț și duhovnic la mănăstirile: Tarnița (Vrancea), Măgura Ocnei și Bogdana (Bacău), Nechit, Tarcău, Văratec (Neamț).

Prigoana și martiriul după gratiiModificare

A fost urmărit, chemat să dea declarații, bătut, arestat de mai multe ori, ultima dată în 3 ianuarie 1956. Sentința nr. 83 a Tribunalului Militar Iași din dosarul 92/1956 menționează: “Inculpatul Dorobanțu Nicolae, zis Nil, fost stareț la Schitul Nechit, Raionul Buhuși, este învinuit că a ținut slujbe religioase fără încuviințarea forurilor superioare bisericești, că în timpul acestor slujbe ar fi făcut agitațiuni, care ar pune în pericol siguranța Statului, a arătat că din școli au fost scoase icoanele și că politica comunistă nu-i bună, făcând astfel propagandă socialmente periculoasă”. A trecut prin experiențe care l-au adus în situații limită, a fost bătut și umilit, dar a folosit timpul pentru a experimenta mistic iertarea celui care te lovește cu bocancul, care îți aplică un pumn în ochi încât luni de zile resimți durerea, dar chiar și în aceste condiții catehizează, dezleagă, iartă, întoarce la ortodoxie, împărtașește. A fost evaluat medical și declarat sănătos mental de o echipă de medici. În 24 aprilie, a fost lăsat în libertate, fiind achitat. Cu toate acestea, în luna noiembrie 1956 i s-a interzis să mai slujească, fiind caterisit.

ScrieriModificare

NoteModificare

  1. ^ ro Biografie Nil Dorobanțu
  2. ^ a b Ieroschimonahul Nil Dorobanțu "Nebun pentru Hristos” și flacără vie a monahismului secolului XX - Autobiografie duhovnicească , îngrijită de Preot Ionel Dumitru Adam, 2017 (ediție revizuită), ISBN 978-606-94339-9-7
  3. ^ 40 ani de la plecarea la Domnul a părintelui Nil Dorobanțu, 30 martie 2017, Trinitas TV, accesat la 2 ianuarie 2018

BibliografieModificare

  • Ieroschimonahul Nil Dorobanțu "Nebun pentru Hristos" și flacără vie a monahismului secolului XX, îngrijită de Preot Ionel Dumitru Adam, 2017 (ediție revizuită), ISBN 978-606-94339-9-7
  • Documente CNSAS, pr. Ionel Dumitru Adam, cercetător acreditat CNSAS

Legături externeModificare