Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări.
- Nu are introducere cu explicația scurtă a subiectului sau introducerea existentă este prea scurtă. Marcat din iunie 2012.
- Calitatea informațiilor sau a exprimării trebuie îmbunătățită. Marcat din iunie 2012.
- Trebuie pus(ă) în formatul standard. Marcat din iunie 2012.
- Are bibliografia incompletă sau inexistentă. Marcat din iunie 2012.
Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor. |
Problema 1
Fie matricea A . Să se arate că este nilpotență dacă și numai dacă , oricare ar fi natural.
Sunt cunoscute relațiile:
unde , sunt valorile proprii ale matricii .
Presupunem acum că este nilpotență, adică există astfel încât . Fie o valoare proprie asociată matricii și un vector propriu nenul corespunzător valorii proprii . Atunci avem (1).
Presupunem . Deoarece , mulțimea este nevidă și din proprietatea de bună ordonare a lui rezultă faptul că are un cel mai mic element, . Dacă acesta este diferit de 1, atunci prin înmulțirea relației (1) cu obținem , de unde datorită faptului că și rezultă că , ceea ce este o contradicție cu minimalitatea lui . Prin urmare și . Folosind relația (1) avem și , ceea ce este o contradicție cu faptul că și . Deci presupunerea făcută este falsă și .
Deoarece a fost o valoare proprie aleasă arbitrar, orice valoare proprie a lui este 0. Din relațiile (\star)</math> rezultă că
Reciproc, presupunem că . Folosim identitățile lui Newton:
pentru orice și oricare numere complexe . În particular, dacă , atunci, din relațiile și presupunerea făcută rezultă că . Dacă înlocuim în formulele lui Newton pentru obținem:
adică coeficienții polinomului , polinomul caracteristic al lui , sunt 0, în afară de coeficientul dominant. Prin urmare . Teorema Cayley-Hamilton spune că , adică . Prin urmare este o matrice nilpotență.