Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări.
- Nu are introducere cu explicația scurtă a subiectului sau introducerea existentă este prea scurtă. Marcat din iunie 2012.
- Calitatea informațiilor sau a exprimării trebuie îmbunătățită. Marcat din iunie 2012.
- Trebuie pus(ă) în formatul standard. Marcat din iunie 2012.
- Are bibliografia incompletă sau inexistentă. Marcat din iunie 2012.
Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor. |
Problema 1
Fie matricea A
. Să se arate că
este nilpotență dacă și numai dacă
, oricare ar fi
natural.
Sunt cunoscute relațiile:

unde
, sunt valorile proprii ale matricii
.
Presupunem acum că
este nilpotență, adică există
astfel încât
. Fie
o valoare proprie asociată matricii
și
un vector propriu nenul corespunzător valorii proprii
. Atunci avem
(1).
Presupunem
. Deoarece
, mulțimea
este nevidă și din proprietatea de bună ordonare a lui
rezultă faptul că
are un cel mai mic element,
. Dacă acesta este diferit de 1, atunci prin înmulțirea relației (1) cu
obținem
, de unde datorită faptului că
și
rezultă că
, ceea ce este o contradicție cu minimalitatea lui
. Prin urmare
și
. Folosind relația (1) avem și
, ceea ce este o contradicție cu faptul că
și
. Deci presupunerea făcută este falsă și
.
Deoarece
a fost o valoare proprie aleasă arbitrar, orice valoare proprie a lui
este 0. Din relațiile (\star)</math> rezultă că
Reciproc, presupunem că
. Folosim identitățile lui Newton:
pentru orice
și oricare
numere complexe
. În particular, dacă
, atunci, din relațiile
și presupunerea făcută rezultă că
. Dacă înlocuim
în formulele lui Newton pentru
obținem:
adică coeficienții polinomului
, polinomul caracteristic al lui
, sunt 0, în afară de coeficientul dominant. Prin urmare
. Teorema Cayley-Hamilton spune că
, adică
. Prin urmare
este o matrice nilpotență.