Forțe armate

Forțele armate ale unui stat sunt apărarea finanțată de guvern și forțele sale combatante. Acestea există pentru a sprijini politicile interne și externe ale formei de guvernare. În unele țări forțe paramilitare fac parte din forțele armate ale unei națiuni.

Forțele armate pot fi alcătuite din militari profesioniști (armată permanentă), a căror singură ocupație este pregătirea de luptă sau lupta propriu-zisă, sau din rezerviști, care sunt cetățeni ce se mobilizează doar atunci când este nevoie. Avantajul este că o astfel de forță armată este mult mai ușor de întreținut și reprezintă o povară mai mică pe umerii societății; totuși, este mai puțin pregătită și organizată decât o armată alcătuită în întregime din profesioniști.

Forțele armate în multe din țările mari sunt împărțite în armata terestră, forțele aeriene, și forțele navale (cu excepția cazurile când nu e posibil acest lucru). Aceste diviziuni sunt făcute numai pentru scopul instruirii și asistenței, sau pot fi ramuri complet independente responsabile pentru desfășurarea independentă a operațiunilor sau a altor servicii. Majoritatea țărilor mici au o singură organizație care înglobează toate forțele armate în subordinea țării în chestiune.

În țările mai mari diferențele culturale dintre diferitele ramuri ale forțelor armate pot fi substanțiale. S-a spus că "marina și aviația mânuiesc echipamentul", în contrast cu "o armată își echipează oamenii".

Starea de alertă a unei organizații militare poate fi indicată de DEFCON state (US) sau BIKINI state (UK).

Beneficii și costuri

Beneficiul evident al țărilor care au forțe armate este oferirea unei protecții împotriva amenințărilor străine și a conflictelor interne. În vremurile noastre personalul forțelor armate a fost folosit pentru sprijini civilii în situațiile post-dezastru. Pe de altă parte acest personal poate împiedica mersul bun al unei societăți prin angajarea în războaie contra-productive sau lipsite de succes.

Investițiile în știință și tehnologie pentru dezvoltarea armelor și sistemelor aduce uneori beneficii, deși unii susțin că se pot obține beneficii mai mari prin alocarea acelor bani direct armatei.

Investițiile exagerate în forțele armate pot priva o societate de forța de muncă și resursele de care are nevoie, înrăutățind standardul de viață al civililor. Dacă această tendință continuă mult timp, rezultatele sunt reducerea cercetării și dezvoltării în domeniul civil și slăbirea capacității societății de a-și îmbunătăți infrastructura. Această lipsă de dezvoltare poate, la rândul ei, afecta forțele armate, ca într-un cerc vicios. Vezi Coreea de Nord pentru un exemplu tipic modern al acestei probleme.

Transarmamentul este o mișcare recentă de a înlocui forțele armate cu infrastructură și instruire nonviolentă.

Cheltuieli

Statele cu cele mai mari cheltuieli militare pe anul 2011 au fost: Statele Unite, cu 711 miliarde de dolari, (4,8% din PIB), China, cu 143 miliarde de dolari (creștere de 170% raportat la anul 2002), Rusia, cu 72 miliarde de dolari, Marea Britanie, cu 62,7 miliarde dolari și Franța, cu 62,5 miliarde de dolari.^[1]

Forțe armate după țară

Forțele armate din Europa

Mărimea forțelor armate active după țară (mii)
Țară	2014	2015	2016
Rusia			798,0
Ucraina			250,0
Franța		207,0
Italia			182,0
Germania			178,0
Regatul Unit			161,0
Polonia			140,0
Elveția	137,7
Spania			121,0
Grecia			106,0
România			70,0
Belarus	62,0
Austria		55,0
Serbia			52,0
Armenia			44,8
Olanda			41,0
Georgia			37,0
Finlanda			33,4
Portugalia			33,0
Ungaria			31,1
Bulgaria			31,0
Suedia			29,8
Belgia			29,0
Cehia			22,0
Danemarca			20,1
Norvegia		17,3
Slovacia			17,0
Croația			15,0
Bosnia și Herțegovina	14,7
Albania	13,8
Lituania			13,0
Cipru	12,7
Irlanda			9,2
Macedonia	8,1
Slovenia			7,0
Estonia			6,0
Republica Moldova	5,5
Letonia			5,0
Muntenegru			2,0
Malta	2,0
Luxemburg			0,9