Observare

Observarea (sau, uneori, observația) este cea mai directă formă de achiziționare a informației printr-o experiență directă, nemediată, obținută de la o sursă primară. La ființele vii, observarea implică folosirea organelor de simț. În știință, observarea implică adeseori folosirea de înregistrări cu ajutorul instrumentelor de măsură. Observațiile pot fi calitative și/sau cantitative, atunci când valori măsurabile sunt atașate actului observării.

Cel ce observă, un observator, este cineva care culege informații despre un anume fenomen, dar nu intervine în desfășurarea sa. — Observarea traficului aerian în Rõuge, Estonia, în timpul unei nopți înstelate.

Filozofic, observația (sau observarea) este activitatea a unei ființe inteligente, care percepe, simte și asimilează cunoștințe despre un anumit fenomen, obiect, ființă sau interacțiune în propria sa structură de cunoștințe și idei anterioare. Observația este partea externă a procesului de cunoaștere și este necesară în cunoașterea părții perceptibile a lucrului de cunoscut. Specificul observației este raționalitatea și raționalizarea percepției. Altfel spus, observația este percepția externă și internă structurată de intelect.

Observarea în știință

Câțiva pași în a produce o observare de calitate sunt:

1. A avea întrebări despre un fenomen natural;
2. A observa efectiv fenomenul;
3. A măsura efectiv caracteristicile măsurabile ale fenomenului;
4. A construi ipoteze, care să explice fenomenul;
5. A prezice consecințe logice, observabile ale ipotezei avansate care nu au fost investigate încă;
6. A testa previziunile ipotezei prin experimente, studii observaționale, studii de teren și/sau simulări;
7. A forma concluzii logice din datele adunate din experimente sau a formula ipoteze noi (sau îmbunătățite) prin repetarea procesului;
8. A descrie în scris metodele de observare folosite, măsurătorile efectuate și concluziile la care s-a ajuns;
9. A revedea rezultatele cu colegii și, eventual, a reface experimentele descriind sau simulând fenomenul.

Vezi și

• Astronomie observațională
• Cantități observabile
• Efectul observării
• Eroare observațională
• Epistemologie
• Introspecție
• Învățare observațională
• Jane Goodall
• Listă de subiectivisme cognitive
• Mărime fizică
• Observator astronomic
• Observare naturală
• Observări și măsurători
• Observator
• Principiul incertitudinii
• Reducere hiperbolică
• Studiu observațional
• Studiu de teren
• Subiectivism

Bibliografie

• en Gardner, Martin (1957) — Fads and Fallacies in the Name of Science, Dover Publications, Inc., paginile 152–163. ISBN 9780486131627;
• en Kosso, Peter (2011) — A Summary of Scientific Method, Springer-Verlag, page 9, ISBN 9400716133;
• en Mendez, Carl Cedrick L.; Heller, H. Craig; Berenbaum, mai 2009, Life: The Science of Biology, a 9-a ediție, Macmillan, SUA, paginile 13–14, ISBN 1429219629;
• en Shipman, James; Wilson, Jerry D.; Todd, Aaron, 2009, Introduction to Physical Science, ediția a 12-a, Editura Cengage Learning, pagina 4, ISBN 0538731877;
• en David H. Freedman (1 august 2010), "The Streetlight Effect", Revista Discover.