Octavian Buda

istoric al medicinei şi medic psihiatru român
Octavian Buda
Date personale
Născut (53 de ani) Modificați la Wikidata
București, RS România Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiepsihiatru
istoric al medicinei[*] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila din București
Universitatea din București  Modificați la Wikidata

Octavian Buda (n. , București, RS România) este un medic psihiatru român și istoric al medicinei. Este profesor universitar în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, unde conduce catedra de istoria medicinei din 2009.

CarierăModificare

După studii la Liceul „Cantemir Vodă” din București, a urmat Facultatea de Medicină a Universității „Carol Davila” București (absolvită în 1992) și Facultatea de Filozofie a Universității București (absolvită în 1997 cu o lucrare despre Karl Jaspers). Este doctor în științe medicale din 2002, cu o teză despre criteriologia psihiatriei judiciare. A fost bursier al Fundației Volkswagen - Germania, în 1998, la Universitatea Liberă din Berlin. Visiting Fellow în istoria medicinei al universităților Oxford Brookes, Liverpool, Birmingham (Marea Britanie), Freiburg, Ulm și Köln (Germania). Face parte dintr-o serie de colective redacționale (dintre care cele mai notabile sunt: Medical History Journal - Cambridge, Revista Germană de Medicină Legală - Rechtsmedizin, Revista Română de Medicină Legală - RJLM, Noesis - Revista Comitetului Român de Istoria și Filozofia Științei și Tehnicii al Academiei Române - CRIFST).

A fost între 2015-2017, președintele Asociației Europene de Istorie a Medicinei (EAHMH - The European Association for the History of Medicine and Health), fiind primul est-european care a ajuns în fruntea acestei societăți, fondată la Strasbourg în 1989. Este al doilea român, după Victor Gomoiu, care a condus o societate internațională de istoria medicinei.

A obținut o serie de premii internaționale (Young Investigator Award of the International Association of Forensic Sciences - IAFS, Tokyo, 1996; Premiul Societății Germane de Medicină Legală, Essen, 2000, precum și două premii ale Societății Internaționale de Istoria Medicinei - ISHM, la Barcelona, 2011 și Tbilisi, 2014).

PublicațiiModificare

Studiile sale acoperă aspecte variate ale istoriei medicinei românești și universale, interrelația dintre medicină și filozofie, antropologie culturală, bioetică, psihanaliză. Contribuții în istoria medicinei legale[1] și a psihiatriei românești[2], istoria anatomiei comparate[3], istoria fotografiei medicale, reconfirmate în publicații de profil occidentale[4][5]. Abordări patografice în volumul „Maladia lui Eminescu și maladiile imaginare ale eminescologilor” - sub red. Eugen Simion (Editura Fundația Națională pentru Știință și Artă, 2015, București)[6].

Publicații istoriografice pe plan internaționalModificare

  • The Age of Informed Consent: A European History, (co-editor cu Sorin Hostiuc). Cambridge Scholars Publishing, 2018.
  • Philosophical Foundations and the Role of Counseling in the Ethics of Informed Consent (co-autor cu Laurențiu Staicu) în: Emilian Mihailov, Tenzin Wangmo, Victoria Federiuc, Bernice Elger (eds.): Contemporary Debates in Bioethics: European Perspectives. Sciendo De Gruyter, Berlin, 2018.
  • Historical Aspects of Legal Medicine in Romania (co-autor cu George Cristian Curcă și Violeta Chirică) în: Burkhard Madea (ed.): History of Forensic Medicine. Lehmanns Media, Berlin 2017.
  • Urology in Interwar Romania and during the Second World War, în: Dirk Schultheiss, Friedrich Moll (eds.): Urology under the Swastika. Davidsfonds Uitgeverij, Leuven 2017.
  • Die Rezeption des Vegetarismus in der Rumänischen Länder. Pavel Vasici Ungureanu, 1806-1881 (Receptarea vegetarianismului în Țările Române), în: Thede Kahl, Peter Mario Kreuter, Christina Vogel (eds.), Culinaria Balcanica, Forum Rumänien. Frank & Timme Verlag, Berlin, 2014.
  • Black Death at the Outskirts of the Ottoman and Habsburg Empire: The Epidemics in the Phanariot Bucharest (1711-1821), în: Teodora Sechel (ed.), Medicine within and between the Habsburg and Ottoman Empires, 18th-19th Centuries. Winkler Verlag, Bochum, 2011.
  • The Face of Madness in Romania: The Origin of Psychiatric Photography in Eastern Europe, History of Psychiatry, vol. 21, nr. 3, SAGE Publishing, Cambridge, 2010.

CărțiModificare

Ediții de carte îngrijiteModificare

GazetărieModificare

Colaborări la reviste culturale, cu articole aflate la interferența dintre medicină și cultură: Observator cultural, Historia, Lettre Internationale, Dilemateca, Krisis, Cultura (Fundația Culturală Augustin Buzura), Revista Astra, Cuvântul, Viața Medicală, Revista Medicală Română, Medic.ro.

NoteModificare

  1. ^ Buda, Octavian; Majuru, Adrian (). „Vizita bucureșteană a medicului legist german Fritz Strassmann, 1898” (PDF). 
  2. ^ Buda, Octavian (). „Călătoria mescalinică a doctorului Pamfil”. 
  3. ^ Buda, Octavian (). „O teză despre neuroanatomia comparată a peștilor a unui savant din Balcani, Apostol Arsaki, 1813” (PDF). 
  4. ^ Rawling, Katherine (2017). 'She sits all day in the attitude depicted in the photo': photography and the psychiatric patient in the late nineteenth century. BMJ Journals, Medical Humanities”. 
  5. ^ Turda, Marius (). Jackson, Mark, ed. History of Medicine in Eastern Europe, Including Russia, in: The Oxford Handbook of the History of Medicine. Oxford University Press. 
  6. ^ Cernat, Paul (). „O comisie medicală pentru Eminescu”. 
  7. ^ Bogdan, Constantin (). „Despre regenerarea și... degenerarea unei națiuni” (PDF). 
  8. ^ Lavric, Sorin (). „Casta medicilor”.