Wikipedia

Olmeci

Olmeci

Monumentul 1, unul din cele patru capete colosale olmece de la La Venta. Acesta măsoară 3 metri

Harta distribuției
Regiuni cu populație semnificativă
Mexic Mexic
Limbi vorbite
olmecă
Religii
Politeism: Zeul Jaguar, zeul șarpe cu clopoței
Grupuri înrudite sau legate cultural
etnii mayașe
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Olmecii au fost un popor care a construit o civilizație antică pre-columbiană între anii 1400 și 400 î.Hr. și care trăiau în regiunile joase, mlăștinoase ale Golfului Mexicului și în câmpiile tropicale din sud-centrul Mexicului, aproximativ unde se găsesc astăzi statele mexicane: Veracruz și Tabasco. Se presupune ca ei au fost prima civilizație americană și că au pus bazele multor civilizații care au urmat.[1]

Atât cât ne putem da seama la ora actuala, marile centre olmece, cum este de pilda La Venta, pot fi descrise ca niște "orașe-cetăți dispersate". Altfel spus, fiecare din entitățile politice se compunea dintr-un centru planificat, comportând terasamente, platforme, edificii piramidale cu sculpturi (altare, stele), ofrande, morminte, totul orientat în raport cu punctele cardinale după o axă nord-sud, cu o deviație de 8º la vest; în apropierea pământurilor cultivate cu porumb se aflau sate sau cătune, ba chiar locuințe izolate.[2]

Etimologie modificare

Termenul de „olmec” provine de la cuvântul nahuatl: Ōlmēcatl [oːlˈmeːkat͡ɬ] (la singular) sau Ōlmēcah [oːlˈmeːkaʔ] (la plural). Acest cuvânt este compus din două alte cuvinte: ōlli [ˈoːlːi] (care înseamnă „cauciuc”), și mēcatl [ˈmeːkat͡ɬ] (ce înseamnă „oameni”), deci cuvântul compus din ele ar însemna „oamenii de cauciuc” sau „oamenii cauciucului”.[3][4]

Termenul de „olmeci” apare prima dată în Volumul al XI-lea, în capitolul „Olmeca, Vixtovi, Mixteca”, al Historia general de las cosas de Nueva España, scris de franciscanul Bernardino de Sahagún.[5]

Religia modificare

Ei venerau zeul Jaguar, devenind astfel cunoscuți sub numele de „Oamenii Jaguarului”. Multe societăți americane timpurii credeau că, atunci când a fost creată lumea, s-a născut o rasă de ființe jumătate oameni, jumătate jaguari. În civilizația olmecă, aceste ființe erau identificate cu preoții-conducători. Se credea că spiritul zeului Jaguar sălășluia în preoți, ceea ce le conferea putere și agilitate și îi făcea stăpâni peste oameni, așa cum jaguarul era stăpân peste animale. Mai existau și alți zei, printre care se găsea și un șarpe cu clopoței.

Arta modificare

În cele mai mari orașe ale lor au construit centre ceremoniale cu clădiri publice, temple și sculpturi masive din piatră ale conducătorilor lor. Datorită acestor realizări, cultura olmecă este considerată a fi printre primele mari civilizații ale Americii. Primii artiști olmeci au creat mici statui din argilă. Olmecii erau bine cunoscuți pentru figurinele umane, adesea cu fețe de nou-născuți. Mai târziu, au învățat să stăpânească cioplirea pietrei și au produs o gamă variată de obiecte, de la capete masive din piatră[6] la basoreliefuri la mici sculpturi și bijuterii, folosind materiale precum jadul, serpentinul (o piatră verde sau maronie) și bazaltul.

  •  
    Capul Colosal numărul 1 de la San Lorenzo. O personalitate istorică, probabil un lider olmec, e reprezentată în această sculptură monumentală găsită la San Lorenzo (în Tabasco, Mexic), un principal centru olmec
  •  
    Figurină așezată; circa secolele al XII-lea-al IX-lea î.Hr.; ceramică pictată; înălțime: 34 cm, lățime: 31,8 cm, adâncime: 14,6 cm; Muzeul Metropolitan de Artă (New York City)
  •  
    Figurină așezată; circa secolele al XII-lea-al IX-lea î.Hr.; ceramică; înălțime: 14,9 cm, lățime: 8,3 cm, adâncime: 8,6 cm; Muzeul Metropolitan de Artă
  •  
    Vas în formă de pasăre; circa secolele al XII-lea-al IX-lea î.Hr.; ceramică; înălțime: 16,5 cm; Muzeul Metropolitan de Artă
  •  
    Bol; circa secolele al XII-lea-al XVIII-lea î.Hr.; ceramică; înălțime: 6 cm, diametru: 10,5 cm; Muzeul Metropolitan de Artă
  •  
    Secure Kunz; 1200–400 î.Hr.; aventurin; înălțime: 29 cm, lățime: 13,5 cm; British Museum (Londra)
  •  
    Mască; circa secolele al X-lea-al VI-lea î.Hr.; jadeit; înălțime: 17,1 cm, lățime: 16,5 cm; Muzeul Metropolitan de Artă
  •  
    Figurina unui conducător așezat într-o poziție ritualică; circa secolele al IX-lea-al V-lea î.Hr.; serpentin cu cinabru; înălțime: 18,5 cm; Muzeul de Artă din Dallas (Dallas, Texas, SUA)[7]

Hrana modificare

Olmecii se întrețineau în general din agricultură, nu din vânat, și au început să ducă o viață sedentară. Astfel au putut construi orașe și crea o nouă civilizație. Hrana de bază a olmecilor era porumbul, pe care îl foloseau pentru a face o fiertură sau din care făceau turte pe care apoi le coceau. Agricultorii olmeci cultivau, de asemenea, și legume, precum fasolea, dovlecii și roșiile. Pentru a varia această dietă vegetariană, olmecii mâncau carne de căprioară și iepure.

Bibliografie modificare

Adams, Richard E.W. (). Prehistoric Mesoamerica (ed. Revised). Norman: University of Oklahoma Press. ISBN 0-8061-2304-4. OCLC 22593466. 
Benson, Elizabeth P. (). „110. Votive Axe”. În Elizabeth P. Benson and Beatriz de la Fuente (eds.). Olmec Art of Ancient Mexico (ed. To accompany an exhibition at the National Gallery of Art, Washington, June 30 to Oct. 20, 1996). Washington D.C.: National Gallery of Art. pp. 262–263. ISBN 0-89468-250-4. OCLC 34357584. 
Bruhns, Karen O. (martie 2007). „Did the Olmec Know How to Write?”. Science. Washington, D.C.: American Association for the Advancement of Science. 315 (5817): 1365–1366. doi:10.1126/science.315.5817.1365b. ISSN 0036-8075. OCLC 206052590. 
Campbell, Lyle (). „A Linguistic Look at the Olmec”. American Antiquity. Menasha, WI: Society for American Archaeology. 41 (1): 80–89. doi:10.2307/279044. ISSN 0002-7316. OCLC 1479302. 
Carlson, John B. (1975) “Lodestone Compass: Chinese or Olmec Primacy? Multidisciplinary Analysis of an Olmec Hematite Artifact from San Lorenzo, Veracruz, Mexico”, Science, New Series, Vol. 189, No. 4205 (Sep. 5, 1975), pp. 753-760 (753).
Clark, John E. (). „Gulf Lowlands: South Region”. În Susan Toby Evans and David L. Webster (eds.). Archaeology of Ancient Mexico and Central America: an Encyclopedia. New York: Garland Publishing. pp. 340–344. ISBN 0-8153-0887-6. OCLC 45313588. 
Coe, Michael D. (). „San Lorenzo and the Olmec Civilization”. În Elizabeth P. Benson (ed.). Dumbarton Oaks Conference on the Olmec, October 28th and 29th, 1967. Washington D.C.: Dumbarton Oaks Research Library and Collection; Trustees for Harvard University. pp. 41–72. OCLC 52523439. Arhivat din original (PDF online reproduction) la . 
Coe, Michael D. (). America's First Civilization: Discovering the Olmec. New York: The Smithsonian Library. 
Coe, Michael D. (). Mexico: from the Olmecs to the Aztecs (ed. 5th edition, revised and enlarged). London and New York: Thames & Hudson. ISBN 0-500-28346-X. OCLC 50131575. 
Covarrubias, Miguel () [1946]. „Olmec Art or the Art of La Venta”. În Alana Cordy-Collins and Jean Stern (eds.). Pre-Columbian Art History: Selected Readings. Robert Pirazzini (trans.) (ed. Reprint of original paper). Palo Alto, CA: Peek Publications. pp. 1–34. ISBN 0-917962-41-9. OCLC 3843930. 
Covarrubias, Miguel (). Indian Art of Mexico and Central America (ed. Color plates and line drawings by the author). New York: Alfred A. Knopf. OCLC 171974. 
Cyphers, Ann (). „2. San Lorenzo Monument 4 - Colossal Head”. În Elizabeth P. Benson and Beatriz de la Fuente (eds.). Olmec Art of Ancient Mexico (ed. To accompany an exhibition at the National Gallery of Art, Washington, June 30 to Oct. 20, 1996). Washington D.C.: National Gallery of Art. p. 156. ISBN 0-89468-250-4. OCLC 34357584. 
Cyphers, Ann (). „From Stone to Symbols: Olmec Art in Social Context at San Lorenzo Tenochtitlán” (PDF). În David C. Grove and Rosemary A. Joyce (eds.). Social patterns in pre-classic Mesoamerica: a symposium at Dumbarton Oaks, 9 and 10 October 1993 (PDF online e-text reproduction). Washington D.C.: Dumbarton Oaks Research Library and Collection and Trustees for Harvard University. pp. 155–181. ISBN 0-88402-252-8. OCLC 39229716. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
Davies, Nigel (). The Ancient Kingdoms of Mexico. Pelican Books series. Harmondsworth, England: Penguin Books. ISBN 0-14-022232-4. OCLC 11212208.  Parametru necunoscut |ISBN status= ignorat (ajutor)
Diehl, Richard (). The Olmecs: America's First Civilization. Ancient peoples and places series. London: Thames & Hudson. ISBN 0-500-02119-8. OCLC 56746987.  Parametru necunoscut |ISBN status= ignorat (ajutor)
Grove, David C. (). „Olmec Origins and Transpacific Diffusion: Reply to Meggers” (JSTOR reproduction). American Anthropologist, New Series. Arlington, VA: American Anthropological Association and affiliated societies. 78 (3): 634–637. doi:10.1525/aa.1976.78.3.02a00120. ISSN 0002-7294. OCLC 1479294. 
Grove, David C. (). „Olmec monuments: Mutilation as a Clue to Meaning”. În Elizabeth P. Benson (ed.). The Olmec and their Neighbors: Essays in Memory of Matthew W. Stirling. Michael D. Coe and David C. Grove (organizers). Washington, D.C.: Dumbarton Oaks Research Library and Collection; Trustees for Harvard University. pp. 49–68. ISBN 0-88402-098-3. OCLC 7416377. 
Guimarães, A.P. (). „Mexico and the early history of magnetism”. Revista Mexicana de Física. Mexico D.F.: Sociedad Mexicana de Física. 50 (Enseñanza 1): 51–53. ISSN 0035-001X. OCLC 107737016. Arhivat din original (PDF online reproduction) la . Accesat în . 
Haughton, Brian (). Hidden History. New Page Books. ISBN 978-1564148971.  Parametru necunoscut |ISBN status= ignorat (ajutor)
Joralemon, Peter David (1996) "[Catalogue #]53. Figure Seated on a Throne with Infant on Lap", in Olmec Art of Ancient Mexico, eds. E. P. Benson and B. de la Fuente, National Gallery of Art, Washington D.C., ISBN 0-89468-250-4, pp. 218.
Magni, Caterina (). Archéologie du Mexique: les Olmèques. Paris: Éditions Artcom’. ISBN 2-912741-24-6. OCLC 43630189.  Parametru necunoscut |ISBN status= ignorat (ajutor) fr
Magni, Caterina (). Les Olmèques: des origines au mythe. Paris: Éditions du Seuil. ISBN 2-02-054991-3. OCLC 52385926.  Parametru necunoscut |ISBN status= ignorat (ajutor) fr
National Science Foundation (2002) Scientists Find Earliest "New World" Writings in Mexico, 2002.
Niederberger Betton, Christine (1987) Paléopaysages et archéologie pré-urbaine du bassin de México. Tomes I & II published by Centro Francés de Estudios Mexicanos y Centroamericanos, Mexico, D.F. (Resume) Arhivat în , la Wayback Machine.
Ortíz C., Ponciano; Rodríguez, María del Carmen (1999) "Olmec Ritual Behavior at El Manatí: A Sacred Space" Arhivat în , la Wayback Machine. in Social Patterns in Pre-Classic Mesoamerica, eds. Grove, D. C.; Joyce, R. A., Dumbarton Oaks Research Library and Collection, Washington, D.C., p. 225 - 254.
Ortiz de Montellano, Bernard (). „They Were NOT Here before Columbus: Afrocentric Hyperdiffusionism in the 1990s”. Ethnohistory. Durham, NC: Duke University Press, issued by the American Society for Ethnohistory. 44 (2): 199–234. doi:10.2307/483368. ISSN 0014-1801. OCLC 42388116. 
Pohl, Mary "Economic Foundations of Olmec Civilization in the Gulf Coast Lowlands of México", Foundation for the Advancement of Mesoamerican Studies, Inc., accessed March 2007.
Pool, Christopher A. (). Olmec Archaeology and Early Mesoamerica. Cambridge World Archaeology. Cambridge and New York: Cambridge University Press. ISBN 978-0-521-78882-3. OCLC 68965709.  Parametru necunoscut |ISBN status= ignorat (ajutor)
Pope, Kevin (). „Origin and Environmental Setting of Ancient Agriculture in the Lowlands of Mesoamerica”. Science. 292 (5520): 1370–1373. doi:10.1126/science.292.5520.1370. 
Reilly III, F. Kent “Art, Ritual, and Rulership in the Olmec World” in Ancient Civilizations of Mesoamerica: a Reader, Blackwell Publishing Ltd, p. 369-395.
Rose, Mark (2005) "Olmec People, Olmec Art", in Archaeology (online), the Archaeological Institute of America, accessed February 2007.
Santley, Robert S. (). „The Politicization of the Mesoamerican Ballgame and its Implications for the Interpretation of the Distribution of Ballcourts in Central Mexico”. În Vernon L. Scarborough and David R. Wilcox (eds.). The Mesoamerican Ballgame. Tucson: University of Arizona Press. pp. 3–24. ISBN 0-8165-1180-2. OCLC 51873028. 
Scarre, Chris (1999) The Seventy Wonders of the Ancient World, Thames & Hudson, London, ISBN 978-0-500-05096-5.
Serra Puche, Mari Carmen and Fernan Gonzalez de la Vara, Karina R. Durand V. (1996) "Daily Life in Olmec Times", in Olmec Art of Ancient Mexico, eds. E. P. Benson and B. de la Fuente, National Gallery of Art, Washington D.C., ISBN 0-89468-250-4, pp. 262-263.
Skidmore, Joel (). „The Cascajal Block: The Earliest Precolumbian Writing” (PDF). Mesoweb Reports & News. Mesoweb. Accesat în . 
Stevenson, Mark (2007) “Olmec-influenced city found in Mexico”, Associated Press, accessed 8 februarie 2007.
Stirling, Matthew W. (). „Early History of the Olmec Problem”. În Elizabeth P. Benson (ed.). Dumbarton Oaks Conference on the Olmec, October 28th and 29th, 1967 (PDF online reproduction). Washington D.C.: Dumbarton Oaks Research Library and Collection; Trustees for Harvard University. pp. 1–8. OCLC 52523439. Arhivat din original la . 
Stoltman, J.B. (). „Petrographic evidence shows that pottery exchange between the Olmec and their neighbors was two-way”. PNAS. 102 (32): 11213–11218. doi:10.1073/pnas.0505117102. 
VanDerwarker, Amber (2006) Farming, Hunting, and Fishing in the Olmec World, University of Texas Press, ISBN 0-292-70980-3.
von Nagy, Christopher (). „The Geoarchaeology of Settlement in the Grijalva Delta”. În Barbara L. Stark and Philip J. Arnold III (eds.). Olmec to Aztec: Settlement Patterns in the Ancient Gulf Lowlands. Tucson: University of Arizona Press. pp. 253–277. ISBN 0-8165-1689-8. OCLC 36364149. 
Wichmann, Søren (). The Relationship Among the Mixe-Zoquean Languages of Mexico. Salt Lake City: University of Utah Press. ISBN 0-87480-487-6.  Parametru necunoscut |ISBN status= ignorat (ajutor)
Wichmann, Søren (2008 [in press]). „Posibles correlaciones lingüísticas y arqueológicas involucrando a los olmecas” (PDF). Proceedings of the Mesa Redonda Olmeca: Balance y Perspectivas, Museo Nacional de Antropología, México City, March 10-12, 2005. Arhivat din original (PDF) la 2008-10-02. Accesat în 2008-09-18.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor) es
Wilford, John Noble (). „Mother Culture, or Only a Sister?”. The New York Times. Accesat în . 

Referințe modificare

  1. ^ Vezi Pool, p. 2.
  2. ^ Jacques Soustelle, "Olmecii", Buc. 1982, p.156-157
  3. ^ Olmecas (n.d.). Think Quest. Retrieved 20 septembrie 2012, from link Arhivat în , la Wayback Machine.
  4. ^ Coe (1968) p. 42
  5. ^ Miloslav, Stingl (). Indienii precolumbieni. Editura meridiane. p. 63 & 64. 
  6. ^ În particular, Williams și Heizer (p. 29) au apreciat greutatea capului masiv nr.1 de la San Lorenzo ca fiind de 23 tone. Vezi Scarre. p. 271-274 pentru "55 tone" greutate.
  7. ^ Fortenberry, Diane (). THE ART MUSEUM (în engleză). Phaidon. p. 229. ISBN 978-0-7148-7502-6. 

Bibliografie suplimentară modificare

  • Olmecii, Jaques Soustelle, traducere de Narcis Zarnescu, Editura Meridiane, 1982

Legături externe modificare

 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Olmeci


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Olmeci&oldid=15543501