Otto al III-lea, Duce al Carintiei
| Otto al III-lea | |
| Duce al Carintiei, Conte de Gorizia-Tirol | |
 Otto al III-lea (Castelul Ambras, Innsbruck) | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1265[1][2]  |
| Decedat | (45 de ani) |
| Părinți | Meinhard al II-lea Elisabeta de Bavaria, regină a Germaniei[3] |
| Frați și surori | Elisabeta de Gorizia-Tirol Agnes de Gorizia-Tirol Henric de Carintia Conradin Albert al II-lea de Gorizia-Tirol[*] Ludovic de Gorizia-Tirol[*] |
| Căsătorit cu | Eufemia de Silezia[*] Eufemia de Silezia[*] (din ) |
| Copii | Elisabeta de Carintia Anna Korutanská[*] |
| Ocupație | politician |
| Limbi vorbite | limba germană |
| Apartenență nobiliară | |
| Titluri | conte de Gorizia[*] conte de Tirol[*] Duce de Carintia |
| Familie nobiliară | Casa de Gorizia |
Modifică date / text  | |
Otto al III-lea (n.c. 1265 – d. 25 mai 1310) aparținând Liniei Meinhardine a Casei de Gorizia, a fost conte de Gorizia-Tirol și duce de Carintia și Crania (1295–1310).
Biografie modificare
Otto a fost fiul ducelui Meinhard al II-lea și al Elisabetei de Bavaria. În 1295 el i-a succedat tatălui său împreună cu frații săi Albert, Ludovic și Henric.
Otto a preluat o cârmuire bine organizată. Tatăl său pusese bazele unei administrații eficiente prin promovarea funcționarilor ministeriali. Otto a ajuns la o înțelegere cu episcopul de Bozen-Brixen (Bolzano-Bressanone) cu privire la granița dintre Tirol și eparhie. Începând de atunci această graniță a fost fixată la confluența râurilor Avisio și Adige, la nord de Trento. Frații lui Otto au deținut funcția de advocatus al episcopiei Trento.[4] Deși Otto a obținut drepturi vamale în Tirol acordate de regele Albert I, risipa de la curtea lui Otto a fost povară grea pentru administrație. Printre măsurile politice ale lui Otto se remarcă în 1305 extinderea și securizarea comerțului din Gries (astăzi parte a orașului Bolzano) în detrimentul orașului Bolzano (Bozen) care era încă dominat de episcopie.
Deoarece Otto a murit fără a avea un fiu, fratele său mai mic Henric de Carintia i-a succedat în 1310. Frații săi Albert și Ludovic muriseră în 1292 și respectiv în 1305.
Căsătorii și descendenți modificare
În 1297 Otto s-a căsătorit cu ducesa Eufemia (1281–1347), fiica ducelui Henric al V-lea al Sileziei.[5] Cei doi au avut patru fiice:
- Anna (n. 1300) care s-a căsătorit cu Rudolf al II-lea al Palatinatului;
- Elisabeta, căsătorită cu regele Petru al II-lea, regele Siciliei;
- Ursula;
- Eufemia.
Note modificare
- ^ „Otto al III-lea”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Otto, MAK
- ^ The Peerage
- ^ Hannes Obermair: Bozen Süd - Bozen Nord. Schriftlichkeit und urkundliche Überlieferung der Stadt Bozen bis 1500., vol. 2, Primăria Bolzano, Bolzano 2008, ISBN 978-88-901870-1-8, p. 249, nr. 223 (document din 1308).
- ^ „Piast 4”. genealogy.euweb.cz. Accesat în .
Bibliografie modificare
- Wilhelm Baum: Die Grafen von Görz in der europäischen Politik des Mittelalters., Editura Kitab, Klagenfurt 2000, ISBN 3-902005-04-1.
- Christoph Haidacher: Die Verwaltungsorganisation Meinhards II. und seiner Nachfolger., în: Eines Fürsten Traum. Meinhard II. – Das Werden Tirols., Catalogul expoziției, Castelul Tirol/Stams 1995 (Katalog der Deutschen Nationalbibliothek, ID 946016402).