Ovidiu Tender
Ovidiu Tender | |
Date personale | |
---|---|
Născut | (68 de ani) Timișoara, România |
Cetățenie | România |
Ocupație | om de afaceri |
Limbi vorbite | limba română |
Activitate | |
Alma mater | Universitatea din Petroșani[1] |
Modifică date / text |
Ovidiu Tender (n. 11 iulie 1956, Timișoara) este un om de afaceri din România,cu o avere estimată la 850 milioane de euro, condamnat la 12 ani și 7 luni închisoare cu executare pentru înșelăciune, instigare la abuz în serviciu contra propriei persoanei, în formă calificată și continuată, constituirea și apartenența la un grup de crimă organizată, spălare de bani și spălare de bani în formă continuată.[2][3] A fost eliberat condiționat din închisoare în noiembrie 2019.[4] Controlează Grupul Energetic Tender, care desfășoară activități în domenii precum: energetic, servicii în industria petrolului și gazelor, prospecțiuni geologice, infrastructură rutieră, imobiliare, agricultură, turism și aviație.[5] Deține o linie aeriană în Coasta de Fildeș, prin intermediul companiei Jetran Air.[6] Firmele lui Tender mai lucrează și în Orientul Mijlociu.[6] Compania Prospecțiuni are afaceri în Iran.[6] În Serbia, Tender a achiziționat o firmă de producție de medicamente, o companie de telecomunicații și o stațiune balneoclimaterică.[6]
Deține și hotelul International din Timișoara, prin intermediul companiei Intercenter Service.[7]
Strategia de business
modificarePrincipalul obiectiv de business al afaceristului originar din Timișoara îl constituie rentabilizarea unor companii aflate într-o situație financiară precară. Astfel, de-a lungul timpului, Ovidiu Tender a cumpărat mai multe companii aflate în pragul falimentului, pe care ulterior le-a vândut către diverse alte firme. În acest sens, omul de afaceri a vândut în anul 2007 fondului de investiții PPF compania de asigurări Ardaf pentru suma de 35 de milioane de euro.[8] În anul 2008, Tender a vândut către compania americană de servicii petroliere Weatherford firma prahoveană Atlas Gip pentru suma de 16,8 milioane de euro.[9] În anul 2009, omul de afaceri a vândut hotelul Covasna din Neptun pentru suma de 1,2 milioane de euro către oamenii de afaceri Nicolae și Ion Dușu din Constanța.[10]
Operațiuni internaționale
modificareFirmele lui Tender mai lucrează și în Orientul Mijlociu, dar și în India, Africa de Nord, Europa. Compania Prospecțiuni are afaceri în Iran, Maroc, Portugalia, India, Grecia. În Serbia, Tender a achiziționat o firmă de producție de medicamente, o companie de telecomunicații, o stațiune balneoclimaterică și o fabrică de fermentare a tutunului. Deține un hotel în Grecia, pe insula Aegina, și Hotelul Johann Strauss din București.[necesită citare]
Africa
modificareÎncepând cu anul 2009, atenția lui Ovidiu Tender s-a îndreptat spre continentul african. În Senegal și Gabon omul de afaceri a anunțat că intenționează să cultive, pe suprafețe întinse de teren, jatropha, un arbust care poate fi folosit la producerea de combustibil.
„Am demarat un program de investiții în agricultură pe termen lung în Senegal și Gambia. În acest sens, am concesionat 30.000 de hectare de teren în Gambia și 100.000 de hectare în Senegal. Voi cultiva jatropha. Această plantă, denumită și arborele de petrol, prin prelucrare dă un ulei din care se produce biodiesel. Vreau exploatații de acest fel și în alte țări precum Guineea Bissau ori Guineea Conakry. Pe un termen de 10 ani, am intenția să exploatez un milion de hectare de teren agricol cu această plantă tehnică. Estimez o investiție de 400-500 de milioane de dolari numai pentru jatropha”, a declarat, pentru cotidianul.ro, Ovidiu Tender.[11]
De asemenea, Ovidiu Tender a obținut concesionarea a patru terenuri miniere, Binia, Bafoundou, Laminia, și M’Bour Sud. Contractul se va derula pe o perioadă de opt ani pentru exploatare, existând și posibilitatea de prelungire pentru încă 25 de ani de exploatare. La mijloc sunt și zăcăminte de aur, cupru, nichel, platină, titan, zirconiu, fier și alte minereuri. Deși s-a ferit să facă estimări cu privire la valoarea investițiilor în Africa, Tender spune că ele s-ar putea ridica la zeci de milioane de euro, mai ales că ar putea fi vorba și de alte domenii de activitate. "În acest moment, în prima fază, este greu de estimat ce ar însemna, în bani, investițiile respective. Spre exemplu, acum studiem piața farmaceutică din Senegal, unde există două fabrici de medicamente", declara omul de afaceri pentru revista Money Express.[12]
Poli Timișoara
modificareÎn anul 2008, Ovidiu Tender a fost foarte aproape de a cumpăra echipa de fotbal Poli Timișoara, însă tranzacția nu s-a mai efectuat. "Ca bănățean nu pot rămâne indiferent la soarta echipei de fotbal. Voi purta discuții cu factorii locali și, dacă nevoia o impune, mă bag să preiau echipa de fotbal Poli Timișoara. Nu am discutat cu Marian Iancu prețul de vânzare al echipei de fotbal, dar voi da atât cât este necesar. Eu doresc ca Poli Timișoara să rămână o echipă de top în campionat și nu una de pluton. De aceea, aș dori să stabilesc împreună cu factorii locali o strategie de dezvoltare a echipei de fotbal pe termen lung", declara, la vremea respectivă, Ovidiu Tender.[necesită citare]
Activitate caritabilă
modificareOvidiu Tender desfășoară o intensă activitate caritabilă și filantropică prin intermediul Fundației Tender. Această organizație a sprijinit mai mulți artiști români importanți, a donat sume de bani semnificative pentru Centrul de Nevăzători din București, a contribuit la refacerea Teatrului de Operetă "Ion Dacian" din Capitală, devastat de un incendiu, ș.a.m.d.[necesită citare]
Controverse
modificareÎn anul 2003, Tender a fost cercetat de procurori olandezi, în urma suspiciunilor că ar fi primit aproximativ 200 de milioane de dolari din partea lui Willem Matser, consilier special pentru Europa Centrală și de Est al secretarului general al NATO.[13][14][15] Olandezul Willem Matser a fost arestat, în februarie 2003, sub acuzația de a fi implicat într-o amplă operațiune de spălare de bani.[13] Banii, provenind din banca Santander din Bogota, Columbia, ar fi urmat să intre în conturile firmei Tender SA din Timișoara.[13] La audieri, Matser ar fi recunoscut că sarcina lui în operațiune era să falsifice documente pentru a ascunde sursa reală a banilor, o țară cunoscută ca fiind implicată în producerea și traficul de droguri.[13] Trebuia să pară că banii provin din afaceri legale cu petrol și mine din America de Sud ale firmei Tender.[13] Matser a fost audiat, la 7 februarie 2003, și a recunoscut în mare măsură faptele.[13] Acesta a susținut că nu a știut că este vorba despre spălare de bani, ci de participarea la un proiect de investiții.[13]
În februarie 2005, Ovidiu Tender a fost trimis în judecată pentru mai multe infracțiuni economice (dosarul RAFO), alături de Marian Alexandru Iancu, patronul echipei de fotbal Poli Timișoara, Cecilia Dumitrescu, Marin Badea, Toader Găurean și Bogdan Sălăjan.[16][17][18][19] Anchetatorii au stabilit că gruparea de criminalitate constituită de aceștia urmărea obținerea de fonduri financiare frauduloase a căror sursă urma a fi disimulată prin încheierea unor contracte comerciale nelegale.[16] Infracțiunile au vizat, pe de o parte, încheierea nelegală a unor contracte de cesiune de creanță și de garanție reală mobiliară în raport cu SC Carom SA Onești, iar pe de altă parte, relațiile comerciale nelegale derulate de VGB Impex București, în raport cu SC Rafo SA Onești.[16] Potrivit DIICOT, Tender ar fi contribuit, alături de Marian Alexandru Iancu, la realizarea unor circuite financiare frauduloase, fiind spălată suma de 1193 de miliarde de lei vechi.[16] Acuzațiile în acest dosar au fost: înșelăciune, instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanei, în formă calificată și continuată, constituirea și apartenența la un grup de crima organizată și spălare de bani.[20] În anul 2006, Ovidiu Tender a stat 96 de zile în arest preventiv în timp ce era judecat în dosarul RAFO.[20][21] Pe 8 iunie 2015, Ovidiu Tender a fost condamnat definitiv la 12 ani și șapte luni închisoare în dosarul RAFO-CAROM, în timp ce Marian Iancu a primit 14 ani de detenție.[22]
De asemenea, presa a speculat că Ovidiu Tender este un apropiat al mai multor generali ai Securității din vremea când Serviciul de Informații Române era condus de Virgil Măgureanu.[13] În decembrie 2010 cotidianul Evenimentul Zilei a dezvăluit că Ovidiu Tender a fost un informator al Securității, având numele conspirativ „Dan Dumitrescu”,[23] dând informații organismului de represiune despre scriitorul William Totok.[24]
Vezi și
modificareNote
modificare- ^ (PDF) http://mibcom.ase.ro/wp-content/uploads/2018/02/Ovidiu-Tender.pdf Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ UPDATE Ovidiu Tender - 12 ani si sapte luni de inchisoare, Marian Iancu - 14 ani de inchisoare - Anticoruptie - HotNews.ro, anticoruptie.hotnews.ro,
- ^ Condamnări grele în dosarul Carom: Ovidiu Tender – 12 ani, Marian Iancu – 14 ani! Mai aveau O ZI până la prescrierea faptelor, România curată
- ^ „Ovidiu Tender, eliberat din penitenciar. A ispășit 4 ani și 6 luni din condamnarea de 12 ani și 7 luni”. Mediafax.ro. Accesat în .
- ^ Tender cumpără Eurostrade și se extinde pe construcția de drumuri[nefuncțională], 03 Nov 2009, money.ro, accesat la 19 ianuarie 2010
- ^ a b c d Tender: Cum să faci afaceri în Africa (VIDEO)[nefuncțională], 18 Ian 2010, money.ro, accesat la 19 ianuarie 2010
- ^ Ovidiu Tender va investi 5 mil. euro intr-un hotel din Timisoara, 26 septembrie 2008, wall-stret.ro, accesat la 19 ianuarie 2010
- ^ Tender a vândut Ardaf Cluj pentru 35 de milioane de euro, wall-street.ro, 2 martie 2007
- ^ Tender și-a vândut participația la Atlas Gip și investește întreaga sumă în alte afaceri, wall-street.ro, 17 iulie 2008
- ^ Ovidiu Tender a vândut hotelul Covasna din Neptun, mediafax.ro, 12 iunie 2009
- ^ Tender s-a apucat de agricultură în Africa, cotidianul.ro, 30 mai 2011
- ^ Tender Africanul Arhivat în , la Wayback Machine., moneyexpress.money.ro, 10 august 2010
- ^ a b c d e f g h Tender va fi audiat de magistratii olandezi si romani intre 19 si 21 martie Arhivat în , la Wayback Machine., 08 martie 2003, wall-stret.ro, accesat la 8 februarie 2010
- ^ Aranjamente de Securitate, 9 martie 2003, Evenimentul zilei, accesat la 9 august 2012
- ^ Bani din droguri, spalati in Romania via NATO, 7 martie 2003, Evenimentul zilei, accesat la 9 august 2012
- ^ a b c d Procesul lui Ovidiu Tender, amânat pentru că judecătoarea e gravidă, 6 sep 2007, gandul.info, accesat la 11 august 2010
- ^ Alexandru Iancu si Ovidiu Tender la Parchet, 18 ianuarie 2005, 9am.ro, accesat la 11 august 2010
- ^ Marian Alexandru Iancu, fata in fata cu partenerii de afaceri, 18 martie 2005, 9am.ro, accesat la 11 august 2010
- ^ Sechestru pe banii din Elvetia ai lui Tender si Iancu, 8 mai 2006, gandul.info, accesat la 11 august 2010
- ^ a b Ovidiu Tender vrea sa inlocuiasca tevile de apa de la Penitenciarul Jilava, 17 oct 2006, gandul.info, accesat la 11 august 2010
- ^ Tender cere la CEDO despagubiri de 1 milion de euro pentru fiecare zi de detentie, 10 iun 2006, gandul.info, accesat la 11 august 2010
- ^ Ovidiu Tender, condamnat definitiv la 12 ani de închisoare, 8 iunie 2015, Jurnalul Național, accesat la 14 ianuarie 2016
- ^ Securitatea și oligarhia - Die Securitate und die Oligarchie, în: Halbjahresschrift - hjs-online, 7. 11., 2009
- ^ Mirela Corlățan (). „Rătăcirile elevului Ovidiu Tender cu Securitatea”. Evenimentul Zilei.
Legături externe
modificare- Tender și Timiș, românii care fac avere pe spatele africanilor Arhivat în , la Wayback Machine., 12 octombrie 2011, Răzvan Amariei, Capital
- Cine este românul care pune mâna pe comorile din Africa: exploatare de aur, metale grele și rare în Senegal. PLUS: o companie aeriană Arhivat în , la Wayback Machine., 29 noiembrie 2011, România liberă
- Tender cauta aur si metale grele in Senegal, 29 noiembrie 2011, Dana Banzea, Adevarul
- Ovidiu Tender isi extinde afacerile in Africa [nefuncțională – arhivă], 29 noiembrie 2011, Dragos Comache, Hotnews
- Ovidiu Tender a concesionat jumatate din Gambia, 28 mai 2011, Dan Odagiu, Cotidianul
- Ovidiu Tender – milionarul in euro care stie si poate sa fenteze statul, 2011, Ghimpele
- 100% Ovidiu Tender in dialog cu Robert Turcescu, 21 iulie 2004, Robert Turcescu, Revista 22