Flămânda, Iampol

localitate în comuna Haljbiivka, raionul Iampil, regiunea Vinița, Ucraina
(Redirecționat de la Oxanovka, Iampol)
Flămânda
Оксанівка
—  Sat  —
Flămânda se află în Vinnytsia Oblast
Flămânda
Flămânda
Flămânda (Vinnytsia Oblast)
Poziția geografică
Flămânda se află în Ucraina
Flămânda
Flămânda
Flămânda (Ucraina)
Poziția geografică
Coordonate: 48°13′57″N 28°11′30″E ({{PAGENAME}}) / 48.23250°N 28.19167°E

Țară Ucraina
Regiune Regiunea Vinița
Raion Raionul Iampil

Cod KOATUU0525681603
Atestare Modificați la Wikidata

Suprafață
 - Total0,949 km²
Altitudine73 m.d.m.

Populație
 - Total165 locuitori
 - Densitate173,87 loc./km²

Fus orarUTC+2
Cod poștal24505
Prefix telefonic4336

Prezență online

Flămânda[1][2] (în ucraineană Оксанівка, transliterat: Oksanivka) este un sat în comuna Galijbievka din raionul Iampol, regiunea Vinița, Ucraina. Este situat pe malul Nistrului, la granița cu Republica Moldova, lângă Cureșnița. Există un punct vamal de trecere fluvială Cureșnița – Oxanovca/Flămânda la frontiera de stat moldo-ucraineană.[3]

 
Flămânda pe harta etnografică a Basarabiei din 1918

Pe malurile stâncoase abrupte ale Nistrului de lângă localitate, se află chilii arhaice săpate de călugării români.[4][5] După harta etnografică a Basarabiei din 1918 în sat locuiau numai moldoveni.[1] Flămânda a fost denumirea oficială a satului până în anul 1946 când a fost redenumit în Oxanovka,[2] în cinstea Oxanei (Oxana Dudnițkaia), originară din acest sat, care a fost împușcată de naziști pe malul Nistrului. În sat locuiesc în prezent numai 85 de oameni. În crăpăturile stâncilor de pe malul Nistrului, lângă Flămânda, își fac cuibul mai multe specii de păsări, inclusiv codroșul de munte, care au fost studiate de academicianul Ion Ganea.[6][7]

Demografie

modificare




 

Componența lingvistică a localității Flămânda

     Ucraineană (93,33%)

     Română (5,45%)

     Belarusă (1,21%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Flămânda era vorbitoare de ucraineană (93,33%), existând în minoritate și vorbitori de română (5,45%) și belarusă (1,21%).[8]

 
Harta Basarabiei. 1918
  1. ^ a b Alexis Nour. Harta etnografică a Basarabiei din 1918
  2. ^ a b „Указ Президії Верховної Ради УРСР від 7.6.1946 «Про збереження історичних найменувань та уточнення … назв … Вінницької області» — Вікіджерела”. uk.wikisource.org. Accesat în . 
  3. ^ „Biroul Vamal al Republicii Moldova”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ Oxanovka. Despre regiunea transfrontalieră Soroca-Yampil[nefuncțională]
  5. ^ Regiunea transfrontalieră Soroca - Iampil destinație turistică
  6. ^ Цвелых А. Н., Клестов Н. Л., Осипова М. А. Птицы скалистых берегов р. Днестр − 40 лет спустя // Бранта: Сб. науч. тр. Азово-Черноморской орнитологической станции. − 2007. − №10. − С. 43–49.
  7. ^ Ганя И. М. Птицы скалистых берегов Днестра в пределах Молдавии // Вопросы экологии и практического значения птиц и млекопитающих Молдавии. − 1969. − Вып. 3. − С. 3−17.
  8. ^ „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Vinița pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Arhivat din original la . Accesat în .