PGP-RTB
Fondată
Țară de origineRepublica Socialistă Federativă Iugoslavia
LocațieBelgrad
Website oficialhttp://www.rts.rs/page/rts/sr/pgp.html

PGP-RTB (prescurtare din limba sârbă Produkcija gramofonskih ploča Radio televizije Beograd) a fost o casă de discuri și un lanț de magazine de înregistrări muzicale din fosta Republică Socialistă Federativă Iugoslavia. Casa de discuri a avut sediul la Belgrad, în Republica Socialistă Serbia.[1] Este cea mai veche companie sârbă de înregistrări muzicale, ea a fost fondată în 1951 de Radio Belgrad. Între 1959 și 1993 a avut numele PGP-RTB, după destrămarea Iugoslaviei, în 1993, compania și-a schimbat numele în PGP-RTS (prescurtare din limba sârbă Produkcija Gramofonskih Ploča Radio-Televizije Srbije).

IstorieModificare

A fost fondat în 1951 de Radio Belgrad, când a fost creat un studio format din două prese pentru crearea de înregistrări gramofonice în Dorćol, un cartier din Belgrad. Astfel, Radio Belgrad este considerat fondatorul PGP. În 1959, odată cu apariția Televiziunii Belgrad, Radio Belgrad a mărit producția de înregistrări, astfel încât a avut 6 prese destinate pieței cu un tiraj total de 15.000 de exemplare.[2]

PGP-RTB a fost înființată în 1959 (sub această denumire), ca filială a producției de muzică a Radio Televiziunii naționale din Belgrad. În octombrie 1959, cel mai popular cântăreț de atunci, Djordje Marjanovic a lansat primul disc solo "Fluieră la opt" (Звиждук у осам), care este și primul disc cu noul logo PGP-RTB.[2]

În anii 1970, PGP a început producția de casete audio, iar în anii 1980, a început producția de casete video VHS. Fabrica de astăzi a fost construită în cartierul Kosutnjak, în acea vreme era cea mai modernă din Balcani.

După destrămarea Iugoslaviei, în 1993, compania și-a schimbat numele în PGP-RTS (Produkcija Gramofonskih Ploča Radio-Televizije Srbije), care este filiala de producție muzicală a Radio Televiziunii naționale din Serbia.[1]

În 1997, a fost produs primul CD și astfel s-a deschis capitolul tehnologiei digitale. În 2003, este produs primul DVD. În cei 60 de ani de existență, PGP (PGP-RTB și PGP-RTS) a creat o arhivă cu peste 10.500 de titluri (versiuni), peste 120.000 de piese cu un total de 6.000 de ore.[3]

ArtiștiModificare

PGP-RTBModificare

PGP-RTB este remarcabil pentru semnarea unor contracte cu numeroase foste vedete ale muzicii pop și rock iugoslave, precum și cu vedete ale muzicii populare.[4] Unii dintre artiștii care au semnat cu PGP-RTB sunt următorii:[1]

PGP-RTB a lansat, de asemenea, câteva albume ale unor eminenți muzicieni clasici la acea vreme, precum Milenko Stefanović și Ernest Ačkun.[1]

La fel ca alte foste case de discuri din Iugoslavia, PGP-RTB a avut și o licență pentru producția de titluri străine pentru piața iugoslavă, inclusiv vedete internaționale de muzică de consum precum: ABBA, Louis Armstrong, Joan Baez, Bee Gees, Blood, Sweat & Tears, Bon Jovi, James Brown, John Coltrane, Cream, Def Leppard, Dire Straits, Bryan Ferry, Jimi Hendrix, INXS, Joan Jett and The Blackhearts, Elton John, Kiss, Amanda Lear, The Moody Blues, Billy Ocean, The Platters, The Police, Rainbow, Siouxsie and The Banshees, Status Quo, Rod Stewart, Sting, The Style Council, Tangerine Dream, The Who și alții.[1]

PGP-RTSModificare

Printre vedetele sârbe care au semnat (din 1993[2] - prezent) cu PGP-RTS se numără și:[4]

ConcurențăModificare

Alte case de discuri importante din fosta Republică Federală Socialistă Iugoslavia au fost: Jugodisk din Belgrad; Jugoton și Suzy din Zagreb; Diskoton și Sarajevo Disk din Sarajevo; ZKP RTLJ din Ljubljana și altele.

ReferințeModificare

Legături externeModificare

Vezi șiModificare