Fabian
Ravensburg Gesellschaftskapelle Fenster 4 Fabianus.jpg
Date personale
Născut200 d.Hr. Modificați la Wikidata
Roma, Imperiul Roman Modificați la Wikidata
Decedat (50 de ani) Modificați la Wikidata
Roma, Imperiul Roman Modificați la Wikidata
Înmormântat basilica di San Sebastiano fuori le mura[*][[basilica di San Sebastiano fuori le mura (basilica in Rome, Italy)|​]] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluidecapitare Modificați la Wikidata
Religiecreștinism
Biserica Catolică[1] Modificați la Wikidata
Ocupațiecleric[*]
preot catolic[*] Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiRoma Modificați la Wikidata
Activitate
Început de pontificat236
Final de pontificat250
PredecesorAnteriu
SuccesorCorneliu

Sfântul Fabian (n. 200 d.Hr., Roma, Imperiul Roman – d. , Roma, Imperiul Roman) a fost papă al Romei în perioada 10 ianuarie 236 - 20 ianuarie 250, ucis în timpul persecuției comandate de împăratul Decius.

AlegereaModificare

A fost ales în anul 236 episcop al Bisericii din Roma, urmând după Papa Anteriu. Eusebiu de Cezareea (Hist. Eccl., VI, 29) istorisește împrejurările extraordinare ale alegerii lui ca Papă - în timpul alegerilor, când în discuție erau nume ale unor personalități importante, pe capul lui Fabian s-a oprit un porumbel. Cei adunați și-au amintit de scena din Evanghelie în care, după Botezul în Iordan, asupra lui Christos a coborât Duhul Sfânt în chip de porumbel (cf. Evanghelia după Matei 3:16) și l-au ales, în unanimitate, pe Fabian pe tronul lui Petru.

ActivitateaModificare

A consacrat mai mulți episcopi trimiși misionari în Galia, printre care și pe Sfântul Dionisie, primul episcop al Parisului (în franceză Saint Denis).

În vremea lui Biserica Romei a început să țină evidențe exacte despre martiri. Papa Fabian ar fi instituit subdiaconii, care, împreună cu niște notari, să strângă mărturii și documente de la procesele martirilor. Roman de origine, a fost un papă important în evoluția episcopatului monarhic - sub pontificatul său rolul episcopului Romei s-a precizat și a dobândit o importanță accentuată. Lui i s-a adresat Origene cu o scrisoare pentru a apăra ortodoxia credinței sale. Tot de pontificatul lui se leagă și reorganizarea clerului roman în șapte districte ecleziastice, fiecare dintre ele conduse de un diacon ajutat de un subdiacon și de șase asistenți.

Relațiile cu puterea imperialăModificare

A dispus mărirea catacombelor Sfântului Calixt, unde i-a și îngropat pe sfinții Ponțian și Hippolyt din Sardinia, fapt care dovedește raporturile sale bune cu autoritățile imperiale, de competența cărora ținea înmormântarea condamnaților la deportare. Cei doi împărați Gordian al III-lea și Filip Arabul au sistat persecuțiile creștinilor, pe care le-a reluat cu și mai multă îndârjire noul împărat, Decius. A fost arestat din porunca lui Decius și a murit în închisoare ca martir. A fost înmormântat în Catacomba Sfântului Calixt.

DecesulModificare

A fost înmormântat în cripta papilor din catacombele sf. Calixt, unde în 1854 a fost descoperită lespedea mormântului său. Totuși trupul său neînsuflețit n-a rămas în aceste catacombe ci a fost mutat în San Sebastiano, unde în 1915 a fost găsit sarcofagul cu numele lui.

SărbătoriModificare

Papa Fabian este sărbătorit în calendarul latin pe 20 ianuarie, iar în cel bizantin pe 5 august.

NoteModificare

  1. ^ Catholic-Hierarchy.org, accesat în  

BibliografieModificare

  • Enciclopedia dei Papi, Istituto della Enciclopedia Italiana, fondato da Giovanni Treccani, S.p.A., 2000; (3 volume).
  • John N.D. Kely, The Oxford Dictionary of Popes, 1986, Oxford University Press, Oxford-New York.
  • Vite dei Papi, Progetto editoriale Piemme-Electa; 2006, Mondadori-Electa S.p.A., Milano; (2 volume, proiectul: „I Grandi Libri della Religione nr. 8 și 9: pentru ISBN: --60008 și –60009; cod EAN 9770038156215).
  • Rendina Claudio, I Papi - storia e segreti, 2005, Newton&Compton editori, Roma, ISBN 88-8289-070-8.
  • Duemila anni di Papi, a cura di Roberto Magone, 2004, Gribaudo, Savigliano (CN), ISBN 88-8058-748-X.
  • Fabbretti Nazareno, I Vescovi di Roma, Ed. Paoline, Milano, ediția a 2-a 1987, ISBN 88-215-1211-8.
  • I Papi, Venti secoli di storia, Pontificia Amministrazione della Patriarcale Basilica di San Paolo, Libreria Editrice Vaticana, ediția a 2-a, 2002, ISBN 88-209-7316-2.
  • Mondin Battista, Nuovo dizionario enciclopedico dei Papi, storia e insegnamenti, Città Nuova, a 2-a ediție, Roma 2006, ISBN 88-311-9230-2.
  • Principe Pietro&Olcuire Gian Carlo, Tutti i Papi da S. Pietro a Benedetto XVI, Libreria Editrice Vaticana, Roma 2005, ISBN 88-209-7728-1.
  • Piazzoni Ambrogio M., Storia delle elezioni Pontificie, ediția a 3-a 2005, Piemme, Casale Monferrato, ISBN 88-384-1060-7.
  • "Liturgia orelor", Arhiepiscopia romano-catolică București 1994, p. 1287.
  • "Fabian, Saint", in Encyclopaedia Britannica 2002", Standard CD Edition, London 2002.
  • Lupu, Aurel și Damian, Sorin Dan, “Viețile episcopilor Romei socotiți sfinți în Biserica Ortodoxă”, Editura Herald, București, România, 2009 (144 pagini), ISBN 978-973-111-120-9;

Legături externeModificare


Predecesor:
Anteriu
Fabian
236 - 250
Succesor:
Corneliu