Pasul Cârlibaba
| Pasul Cârlibaba (Bobeica) | |
| Altitudine | 1.225 m |
|---|---|
| Munți | Obcina Mestecăniș |
| Coordonate | 47°42′17.39″N 25°6′19.73″E / 47.7048306°N 25.1054806°E |
| Țară |  România |
| Văi | Suceava (NE) Cârlibaba (SV) |
| Ascensiune începând din | Satul Iedu (SV), Comuna Cârlibaba, Suceava Satul Bobeica (NE), Comuna Izvoarele Sucevei, Suceava |
| Drum de acces | DC86A |
  Pasul Cârlibaba (România) | |
Modifică date / text  | |
Pasul Cârlibaba (numit și Pasul Bobeica) este o trecătoare situată în Carpații Orientali pe DC86A[1] la 1225 m altitudine[2][3], care traversează Obcina Mestecănișului legând valea Bistriței Aurii de cea a Sucevei.[4][5]
Date geografice
modificareTrecătoarea unește comunele sucevene Cârlibaba și Izvoarele Sucevei[3], fiind situată pe culmea dintre vârfurile Bobeica (1382 m altitudine, spre nord-vest) și Hrobi (1507 m altitudine, spre sud-est)[2], între satele Iedu și Bobeica situate spre sud, respectiv nord-est.
Drumul care traversează pasul este nemodernizat[4][6], chiar dacă a existat intenția de a o face.[7]
Cele mai apropiate stații de cale ferată sunt la Pojorâta, respectiv la Brodina și Molodovița, pe liniile secundare 502 respectiv 515 și 514.
Cel mai apropiat aeroport se află la Suceava.
În arealul comunei Izvoarele Sucevei se mai află trecătorile Izvor și Pohoniș, iar în apropiere se află pasurile Mestecăniș – spre sud, Pașcanu și Curmătura Boului – spre sud-est, Prislop – spre vest și Ciumârna – spre est.
Repere
modificareÎn martie 1241 în timpul Marii Invazii Mongole, o coloană tătară trece în Transilvania prin Pasul Cârlibaba.[8]
În 1529 premergător Bătăliei de la Feldioara, este menționată trecerea prin pasul Cârlibaba spre Principatul Transilvaniei a unui corp de oaste condus de pârcălabul Romanului, Danciul Huru și de portarul Sucevei, Onufrie Barbovschi.[9]
Obiective turistice de interes situate în apropiere
modificare- Cheile Lucavei
- Cheile Tătarcei
- Mănăstirea Moldovița
- Tinovul Găina - Lucina
- Rezervația Răchitișul Mare
- Piatra Țibăului
Vezi și
modificareReferințe
modificare- ^ Anexă din 22/06/2000 la Hotărârea Guvernului nr. 540/2000 privind aprobarea încadrării în categorii funcționale a drumurilor publice și a drumurilor de utilitate privată deschise circulației publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 din 20 iulie 2000
- ^ a b Obcinele Bucovinei Harta turistică, Vasile Băican, accesat 2014.05.16
- ^ a b Comuna Izvoarele Sucevei, Centrul de resurse CREST, Ghid cultural al zonei rurale din județele Satu-Mare, Maramureș, Botoșani și Suceava, de-a lungul graniței Româno-Ucrainiene, 2008, p. 101, accesat 2014.05.16
- ^ a b Op. cit. Bibliografie: România – atlas rutier, planșa 12
- ^ Op. cit. Bibliografie: Obcinele Bucovinei. Ghid Turistic, Subcap. Potențialul turistic – Cap. Turism
- ^ Op. cit. Bibliografie: Obcinele Bucovinei. Ghid Turistic, Subcap. Baza tehnico-materială – Cap. Turism
- ^ Locuitorii din Izvoarele Sucevei, recunoscători lui Flutur că le-au scos comuna din izolare, Tudor Ionescu, 31 mai 2012, ziarul Monitorul de Suceava - Anul XVII, nr. 124 (5029, accesat 2014.05.18
- ^ Din culisele istoriei localității Rodna, Cornel Bîrsan, 14 martie 2013, Răsunetul, accesat 2014.05.25
- ^ Enciclopedia bătăliilor din istoria românilor, George Marcu (coordonator), Rodica Ilinca, Dragoș Ilinca, Stan Stoica, Ed. Meronia, București, 2011, ISBN 978-973-7839-64-0
Bibliografie
modificare- România – atlas rutier, Ed. Cartographia Ltd., Budapesta, 2008, ISBN 978-963-352-646-0
- Obcinele Bucovinei. Ghid Turistic, Nicolae Barbu, Liviu Ionesi, Colecția: Munții Noștri Nr. 39, Editura Sport-Turism, București, 1987
Legături externe
modificare- La fața locului
- Obcina Mestecănișului: Bobeica-Muntele Hrobi-Pasul Cărlibaba (Munții Obcinele Bucovinei), carpati.org