Pasul Tihuța

(Redirecționat de la Pasul Tihuţa)
Pasul Tihuța
(Bârgău)

Pasul Tihuța
Altitudine1.201 m
MunțiMunții Bârgău
Coordonate47°15′59″N 25°1′12″E ({{PAGENAME}}) / 47.26639°N 25.02000°E
Țară România
VăiCorca
Dornișoara
Ascensiune începând dinSatul Mureșenii Bârgăului, Comuna Tiha Bârgăului, Bistrița-Năsăud
Satul Căsoi, Comuna Poiana Stampei, Suceava
Drum de acces E58 DN17
Perioadă de închidereDeschis tot timpul anului
Pasul Tihuța se află în România
Pasul Tihuța
Pasul Tihuța (România)

Pasul Tihuța (numit și Pasul Bârgău, în maghiară Borgói-hágó), este o trecătoare situată în grupa nordică a Carpaților Orientali în sud-estul Munților Bârgău, la o altitudine de 1201 m.[1] Este situat pe drumul național DN17 (pe o porțiune suprapusă Drumului european E58)[2] și asigură legătura între Depresiunea Dornelor și Depresiunea colinară a Transilvaniei.

Valea Piatra Fântânele
Pasul Tihuța

Date geografice

modificare

Trecătoarea este situată pe culmea dintre Măgura Calului (1229) – situată la est și Muntele Piatra Fântânele (1067) situat la vest.[1]

Cele mai apropiate stații de cale ferată se găsesc pe căile ferate secundare 502 – la Teșna și 516 la Dornișoara[2]

Climatul este tonic, cu aer puternic ozonat.[3]

În apropiere se găsesc – spre nord Pasul Grădinița, spre nord–est Pasul Mestecăniș, spre est Pasul Păltiniș și spre sud–est Pasul Creanga.[2]

File de istorie

modificare

Vechiul drum comercial a fost abandonat la începutul secolului XIX[4], șoseaua care acum trece prin pas fiind construită la inițiativa Consiliului de Război al Armatei Austro-Ungare, între 1812-1817.[5]. În 1969 drumul a fost mai întâi betonat, apoi asfaltat.[6]

 
Mănăstirea Piatra Fântânele

În toamna 2013, aici a avut loc primul „Festival al Usturoiului”.[7]

Obiective turistice de interes situate în apropiere

În apropierea pasului, la 850-1150 m altitudine, suprapus parțial peste drumul actual spre Ciosa, există o porțiune de aproximativ 12 km de drum pavat cu piatră.[12] a cărei origine este controversată[13]. Etichetat ca fiind fie o porțiune comună cu vechiul drum comercial[4] a unui drum roman, fie un drum medieval sau grăniceresc[13], traseul său este: Defileul Bârgaului - DN 17- Fața Prislopului - Dosul Zâmbroaiei - Culmea Tășăuleasa - Culmea Opcioara - Ilița Corchii - Iliuța Calului - Măgura Calului - DN17 - Pasul Tihuța[12]. Stratul de piatră este distrus în mai multe zone, fie de eroziune, fie datorită folosirii ca o cale de transport forestieră.[14] Drumul, cu o lățime de 12 m[12], este practicabil pe toată lungimea sa, marcat și integrat circuitului turistic.[14].

 
Perspectivă de pe Telescaun

Deși este asemănător unei căi de comunicație romane (este acoperit cu piatră, are lățimea corespunzătoare, rigolă de scurgere a apelor de ploaie, borduri, trotuare și urmeazătoate regulile topografice ale amplasării drumurilor romane)[14], totuși argumentele pentru originea lui antică sau medievală sunt insuficiente sau chiar contrarii. Este posibil ca să fi fost construit ca o cale de transport pentru piatra necesară consolidării căii de acces principale, folosită de Imperiul Habsburgic pentru acesul în Bucovina.[15]

 
Perspectivă

Sub numele de Pasul Bârgău sau Borgo Pass, a apărut pentru prima dată după construcția pe valea Bîrgăului a drumului de legătură dintre Transilvania și Bucovina, în harta elaborată ca urmare a celeia de-a treia ridicări topografice austriece (1869-1887). În literatură, această denumire se găsește în romanul Dracula al lui Bram Stoker, desemnând locul unde avocatul Jonathan Harker este așteptat de caleașca contelui, să fie dus la castelul său din Carpați.[16] Ea este reluată ca atare în ecranizările corespondente din 1931 (cea produsă de Universal Studios și cea în limba spaniolă), ale cărții.

Vezi și

modificare
  1. ^ a b Harta turistică a Munților Bârgăului, Naum Traian, accesat 2013.11.02
  2. ^ a b c Op. cit. Bibliografie: România – atlas rutier
  3. ^ Povestea castelului din pasul Tihuța, Anca Rif, 27 mai 2004, Ziarul Financiar, accesat 2014.04.21
  4. ^ a b c d VIDEO FOTO România, în ținutul lui Dracula. Bistrița-Năsăud, între scrisoarea cu litere din sânge, Pasul Tihuța cel pitoresc și drumuri împărătești, 20 iulie 2013, Bianca Sara, ziarul Adevărul
  5. ^ FOTO Amenajarea drumului care leagă Transilvania de Moldova prin Pasul Tihuța, poruncită de Consiliul de Război de la Viena în 1812, 9 martie 2013, Bianca Sara, ziarul Adevărul
  6. ^ 12 iulie 2004: Tihuta - Nostradamus din Bargau, 12 iulie 2004, Viorel Ilisoi, ziarul Jurnalul Național
  7. ^ Destinație pentru weekend: Pasul Tihuța - Festivalul Usturoiului !, 06 septembrie 2013, gherlainfo.ro, accesat 2014.04.21
  8. ^ 12 iulie 2004: Tihuta - Hotelul lui Dracula de la Tihuta, 12 iulie 2004, Cristian Petru, Alexandru Nastase, ziarul Jurnalul Național
  9. ^ Zapada cu soare la Pasul Tihuta, 16 ianuarie 2005, Alex Nedea, ziarul Jurnalul Național
  10. ^ Bistrița-Năsăud: Cruce de gheață înaltă de trei metri, sfințită la Mănăstirea Piatra Fântânele - FOTO, 6 ianuarie 2013, Mediafax, accesat 2013.08.23
  11. ^ Doi săteni au prădat Mănăstirea Piatra Fântânele din zona Bistrița-Năsăud Arhivat în , la Wayback Machine., 1 iulie 2010, RL Online, România liberă, accesat la 2013.08.23
  12. ^ a b c Drum Roman prin Pasul Tihuța Arhivat în , la Wayback Machine., accesat 2014.09.23
  13. ^ a b Ioan Bâcă (Șef de lucrari, Dr.), Facultatea de Geografia Turismului Bistrița
  14. ^ a b c Secretele Drumului Romanilor din Munții Bârgăului. Ce frumuseți dezvăluie vechiul drum pietruit Arhivat în , la Wayback Machine., Bianca Sara, Historia, accesat 2014.09.23
  15. ^ Dr. Corneliu Gaiu: Nu există un drum al romanilor în Pasul Tihuța ! Romanii nu construiau drumuri turistice !, Florica Dura, Ziarul.BN, 17 octombrie 2013, accesat 2014.09.23
  16. ^ Bâca, Ioan & Rusu, Cristina; BORGO PASS: semnificații geografice, istorice și culturale; Ed. Argonaut; Cluj-Napoca; 2017; ISBN 978-973-109-603-2; p. 7

Bibliografie

modificare
Lectură suplimentară

Legături externe

modificare