Paul Focșeneanu

Paul Focșeneanu
Date personale
Născut	1840
Decedat	1867 (27 de ani)
Ocupație	sculptor

Paul Focșeneanu (grafiat și Focșăneanu) (n. 1840 – d. 1867) a fost un sculptor român.

Bustul lui Mihai Viteazul, marmură, 1863

Paul Focșăneanu fost student al Academiei din Berlin și bursier al statului român la Roma.

În noiembrie 1866, tânărul sculptor Paul Focșeneanu solicita să i se pună la dispoziție un spațiu din Palatul Academiei, cum era numită în acea vreme Universitatea din București, pentru că adăpostea și proaspăt înființatul for academic, spre a putea executa o lucrare destinată Expoziției Universale de la Paris din anul următor.

Lucrări

• Bustul lui Mihai Viteazul, realizat din marmură în anul 1863, expus la Muzeul Național de Artă al României. Pentru acest bust, Paul Focșaner (alt nume sub care apărea în epocă) a primit medalia de clasa III. Fiind în acel moment plecat din țară, cu o bursă de studii la Berlin, pentru perfecționarea în sculptură, îi este expediată diploma pentru medalia de clasa III ce-i fusese acordată și este întrebat cui să-i fie încredințată suma de 25 de galbeni ce însoțea acea distincție. Paul Focșeneanu, atunci în vârstă de 24 de ani, a oferit Pinacotecii bucureștene bustul lui Mihai Viteazul care, pe 28 iunie 1865 a fost trimis directorului Theodor Aman, spre a-l înregistra în patrimoniul acelei instituții.
• Monumentul „Crucea Domnitorului” din satul Melicești, realizat de Paul Focșeneanu în 1866 și așezat pe locul unde regele Carol I al României a vrut să-și construiască un palat. Deoarece calul său s-a accidentat, Carol a considerat că este un semn rău și a decis să construiască la Sinaia Castelul Peleș. Pe cruce stă scris: "Această sacră Cruce s–a ridicat spre menirea fericitei călătorii a Măriei sale Domnului Românilor Carol I, Principe de Hohenzollern, prin acestu județu Prahova și a trecerii înălțimei sale peste acestu piscu de la Milicești în anul 1866 mergând de la Telega". Monumentul Crucea Domnului se află în satul Melicești, la 5 km distanță față de centrul comunei Telega, amplasat pe un pisc la o altitudine de peste 800 m, de unde se pot vedea foarte clar Munții Bucegi înspre nord-vest și Munții Baiului înspre nord-est.
• Basorelieful de pe frontonul Universității din București, lucrat în colaborare cu Karl Storck. Basorelieful, executat în stil neoclasic, a fost distrus în timpul bombardamentelor aeriene americane din 4 aprilie 1944. Frontonul o prezenta pe Minerva încununând artele și științele. În scena centrală, Minerva întindea o cunună de lauri unei figuri alegorice cu o liră în mână, alegoria poeziei. La dreapta și la stânga zeiței apăreau științele și artele, drapate sau nude. Frontonul nu a mai fost refăcut, fragmente recuperate dintre ruine se păstrează la Muzeul de Artă Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck.