Paul Lemerle

istoric francez
Paul Lemerle
Date personale
Născut[2][3] Modificați la Wikidata
Paris, Franța[4] Modificați la Wikidata
Decedat (86 de ani)[2][3] Modificați la Wikidata
Paris, Franța[4] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of France.svg Franța Modificați la Wikidata
Ocupațieistoric
byzantinist
profesor Modificați la Wikidata
Activitate
OrganizațieFrench School at Athens[*]
Collège de France[1]
Universitatea din Paris
École pratique des hautes études[*]  Modificați la Wikidata

Paul Lemerle (22 aprilie 1903, Paris17 iulie 1989, Paris) a fost un bizantinist francez.

Lemerle a urmat cursurile de la École française d’Athènes (19311941), Faculté des Lettres din cadrul Universite de Bourgogne din Dijon (19421947), École Pratique des Hautes Études (19471968), Sorbona (19581967) și Collège de France (19671973). Și-a susținut teza de doctorat în anul 1945, cu o temă asupra cetății Philippi și a provinciei Macedoniei în timpul perioadei bizantine.

De asemenea, a fost președintele fondator al International Association of Byzantine Studies (AIEB).

OpereModificare

  • Le style byzantin, 1943.
  • Philippes et la Macédoine orientale à l'époque chrétienne et byzantine, Paris, 1945.
  • L'émirat d'Aydin, Byzance et l'Occident, 1957.
  • Histoire de Byzance, 1960.
  • Élèves et professeurs à Constantinople au Xe siècle, 1969.
  • Le premier humanisme byzantin, 1971.
  • Cinq études sur le XIe siècle Byzantin, 1977.
  • Le monde de Byzance, 1978.
  • Les plus anciens recueils des miracles de Saint Démétrius et la pénétration des Slaves dans les Balkans, 1979.
  • The agrarian history of Byzantium from the origins to the twelfth century, 1979.
  • Essais sur le monde byzantin, 1980.

SurseModificare

  • Dagron, Gilbert. „Paul Lemerle 1903–1989” (PDF) (în French). Collège de France. 
  • Beck, Hans-Georg. „Paul Lemerle, † 17.7.1989”. Byzantinische Zeitschrift (în German). 82 (1–2): 34. doi:10.1515/byzs.1989.82.1-2.U. 
  1. ^ Lista profesorilor de la Collège de France (PDF) 
  2. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ a b Paul Émile Lemerle, Comité des travaux historiques et scientifiques, accesat în  
  4. ^ a b „Paul Lemerle”, Gemeinsame Normdatei, accesat în