Wikipedia

Paul Strand

fotograf american
Paul Strand

Paul Strand într-o fotografie a lui Alfred Stieglitz (1917)
Date personale
Nume la naștereNathaniel Paul Stransky
Născut16 octombrie 1890(1890-10-16)
Brooklyn, New York
Decedat (85 de ani)
Orgeval, Yvelines
Căsătorit cuRebecca Salsbury James[*][[Rebecca Salsbury James (self-taught American painter (1891-1968))|​]] (–)[2][3]
Hazel Kingsbury[*][[Hazel Kingsbury (fotografă americană)|​]][4] Modificați la Wikidata
Cetățenie Statele Unite ale Americii[5][6] Modificați la Wikidata
Ocupațiefotograf
regizor de film
director de imagine
producător de film Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiStatele Unite ale Americii[7] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba engleză[8][9][10] Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniu artisticfotografie[1], film[1], film direction[*][[film direction (the act of directing a film)|​]][1], Procesul de producție al unui film[1]  Modificați la Wikidata
StudiiEthical Culture Fieldston School[*][[Ethical Culture Fieldston School (New York City Private Independent School)|​]]  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Paul Strand (n. , New York City, New York, SUA – d. , Orgeval⁠(d), Région parisienne, Franța) a fost fotograf, director de imagine și regizor de film american care, împreună cu alți fotografi moderniști, au fost precum Alfred Stieglitz și Edward Weston, au contribuit la stabilirea fotografiei ca formă de artă în secolul al XX-lea.[11][12]

În 1936, Strand a participat activ la înființarea Photo League, o organizație profesională cooperativă de fotografi care s-au unit în jurul unei game comune de cauze sociale și creative. Lucrările sale diverse, care se întind pe durata a șase decenii, acoperă numeroase genuri și subiecte, fotografiate în America, Europa și Africa.[13]

Din punct de vedere al mișcărilor artistice ale timpului său, în afara valorii sale intrinsece de fotograf unic al secolului său, Strand aparține curentului larg al modernismului și al celui american al precizionismului.[14]

Familie

modificare

Paul Strand s-a născut ca Nathaniel Paul Stransky la 16 octombrie 1890, la New York City. Părinții săi, originari din Boemia, au fost negustorul Jacob Stransky și Matilda Stransky (născută Arnstein).[15]

Carieră

modificare
 
Wall Street (1915)

La sfârșitul adolescenței, a fost elev al renumitului fotograf documentar Lewis Hine, la cunoscuta și apreciata Ethical Culture Fieldston School. În timpul unei excursii de grup, fiind în această clasă, Strand a vizitat pentru prima dată Galeria de artă 291 – administrată de Alfred Stieglitz și Edward Steichen – unde se organizau mereu expoziții de lucrări moderniste, cu gândire de viitor. Impactul emoțional și artistic pentru Strand a fost realizarea faptului că trebuie să-și ia hobby-ul fotografic mult mai în serios. Ulterior, Stieglitz a promovat lucrări ale lui Strand chiar în Galeria 291, în publicația sa de fotografie „Camera Work” și în colecția sa de artă din studioul Hieninglatzing.

Unele dintre aceste lucrări timpurii ale lui Strand, cum ar fi bine-cunoscuta „Wall Street”, au experimentat cu forme abstracte, formale, influențând, printre alții, pe Edward Hopper și viziunea sa urbană idiosincretică.[16]

Alte lucrări ale lui Strand reflectă interesul său de a folosi aparatulul de fotografiat ca instrument de reformă socială. Când făcea portrete, adesea monta o lentilă de alamă falsă pe partea laterală a aparatului său fotografic, în timp ce fotografia folosind un al doilea obiectiv de lucru ascuns sub braț. Aceasta însemna că subiecții lui Strand, foarte probabil, nu aveau idee că erau fotografiați.[17] Era o modalitate de a obține fotografii instantanee pe care unii o criticaseră.

Photo League

modificare

Strand a fost unul dintre fondatorii Photo League (Liga Foto), o asociație de fotografi care a susținut folosirea artei lor pentru a promova cauze sociale și politice. Strand și Elizabeth McCausland au fost „deosebit de activi” în Ligă, Strand servind ca „ceva ca un om de stat mai în vârstă.” Atât Strand, cât și McCausland erau „în mod clar înclinați spre stânga”, cu Strand manifestând „mai mult decât simpatie pentru ideile marxiste.” Strand, McCausland, Ansel Adams și Nancy Newhall au contribuit cu toții la publicația Ligii, Photo News.[18]

Fotografie și realizare de filme

modificare

În următoarele câteva decenii, Strand a lucrat atât în ​​film, cât și în fotografie. Primul său film a fost Manhatta (1921), cunoscut și sub denumirea de New York, the Magnificent, un film mut care arată zi de zi, viața de zi cu zi a orașului New York City, realizat împeună cu pictorul/fotograful Charles Sheeler.[19] În „Manhatta” sunt incluse niște cadre similare cu celebra fotografie a lui Strand „Wall Street” (1915).

Între 1932 – 1935, Strand a trăit în Mexic și a lucrat la pelicula „Redes” (1936), un film comandat de guvernul mexican, lansat în Statele Unite ale Americii ca „Valul.” Alte filme, de o factură asemănătoare, în care a fost implicat, au fost documentarul Plugul care a spart câmpiile (1936) și pro-unionistul, „revoluționarul” și antifascistul Pământul natal (1942).

Între 1933 și 1952, Strand nu a mai avut o cameră obscură proprie și a folosit alte camere obscure, ale altora.[20]

Comunism

modificare

În decembrie 1947, Liga Fotografiei a apărut pe Lista Procurorului General a Organizațiilor Subversive (AGLOSO).[20]

În 1948, CBS l-a angajat pe Strand să contribuie cu o fotografie pentru o reclamă surprinsă sub titlul „It is Now Tomorrow” (Acum este mâine) - fotografia lui Strand, acceptată de CBS, arăta antene de televiziune „în vârful” orașului New York.[21]

La 17 ianuarie 1949, Strand a semnat în sprijinul liderilor Partidului Comunist (din Statele Unite ale Americii), care fuseseră puși sub acuzare de activități non-americane (Benjamin J. Davis Jr., Eugene Dennis, William Z. Foster, John Gates, Gil Green, Gus Hall, Irving Potash, Jack Stachel, Robert G. Thompson, John Williamson, Henry Winston, Carl Winter) în cazurile cunoscute sub numele colectiv de Smith Act Trials, alături de Lester Cole, Martha Dodd, W.E.B. Dubois, Henry Pratt Fairchild, Howard Fast, Shirley Graham, Robert Gwathmey, E.Y. Harburg, Joseph H. Levy, Albert Maltz, Philip Morrison, Clarence Parker, Muriel Rukeyser, Alfred K. Stern (soțul Mathei Dodd), Max Weber și Henry Wilcox.[22]

Ultimii ani, în Europa

modificare

În iunie 1949, Strand a părăsit Statele Unite pentru a prezenta filmul său „Native Land” la Festivalul Internațional de Film de la Karlovy Vary din Cehoslovacia. Restul de 27 de ani din viața sa i-a petrecut în Orgeval, Franța, unde, deși nu a învățat niciodată limba, a menținut o viață impresionantă, creativă, asistat de a treia soție, colegul fotograf Hazel Kingsbury Strand.

Deși Strand este cel mai bine cunoscut pentru fotografiile timpurii (abstracții), revenirea sa la fotografia statică, în această perioadă ulterioară a produs unele dintre cele mai semnificative lucrări ale sale, sub forma a șase cărți „portrete” ale locului: Time in New England (1950), La France de Profil (1952), Un Paese (cu fotografii cu Luzzara și Valea râului Po din Italia, Einaudi, 1955),[23] Tir a'Mhurain / Outer Hebrides[24][25](1962), „Living Egypt” (1969, cu James Aldridge) și „Ghana: An African Portrait” (cu comentariul lui Basil Davidson); 1976).

Viață personală

modificare
 
Portret, Washington Square Park (1917)

Strand s-a căsătorit cu pictorița Rebecca Salsbury pe 21 ianuarie 1922.[26] A fotografiat-o frecvent, uneori într-un mod neobișnuit de intim, în compoziții strâns decupate. După ce a divorțat de Salsbury, Strand s-a căsătorit cu Virginia Stevens în 1935. Au divorțat în 1949; s-a căsătorit apoi cu Hazel Kingsbury în 1951 și au rămas căsătoriți până la moartea lui din 1976.[27]

Momentul plecării lui Strand în Franța coincide cu primul proces pentru calomnie al prietenului său Alger Hiss, cu care a menținut o corespondență până la moartea sa. Deși nu a fost niciodată membru oficial al Partidului Comunist (american), mulți dintre colaboratorii lui Strand au fost fie membri ai Partidului (precum James Aldridge și Cesare Zavattini), fie scriitori și activiști socialiști proeminenți (precum Basil Davidson).

Mulți dintre prietenii săi erau, de asemenea, comuniști sau suspectați că ar fi așa. Spre exemplu, alți prieteni buni al lui Strand erau: D. N. Pritt, un Membru al Parlamentului, regizorul de film Joseph Losey, poetul scoțian Hugh MacDiarmid și actorul Alex McCrindle. Strand a fost, de asemenea, strâns implicat cu Frontier Films, una dintre cele peste 20 de organizații care au fost identificate drept „subversive” și „ne-americane” de către procurorul general al Statelor Unite ale Americii. Când a fost întrebat, de un intervievator, de ce a decis să plece în Franța, Strand a început prin a remarca că în America, la momentul plecării sale, „Macartismul devenea [din ce în ce] răspândit și otrăvea mințile unui număr grozav de mare de oameni.”[28]

În anii 1950, și datorită existenței unui anumit proces de tipărire, despre care se spunea că era disponibil doar în Germania de Est, la acea vreme, Strand a insistat ca cărțile sale să fie tipărite în Leipzig, (oraș care se găsea în „Est”), chiar dacă asta însemna că frumoasele sale albume, tipărite doar acolo, au fost inițial interzise pe piața americană din cauza provenienței lor „comuniste.”[24]

După mutarea lui Strand în Europa, acesta a fost monitorizat îndeaproape de serviciile de securitate americane.[29]. Aceste informații confidențiale au fost dezvăluite mai târziu, existând în fișiere de informații declasificate, obținute în temeiul legii Freedom of Information Act și păstrate acum la Centrul pentru Fotografie Creativă al Universității din Arizona.

Legalitate

modificare

Cel mai mare preț atins de o fotografie Strand, pe piața de artă, a fost atins de fotografia Akeley Motion Picture Camera (1922), care s-a vândut cu 783.750 USD la casa de licitații Christie's din orașul New York, la 4 aprilie 2013.[30]

Publicații

modificare
  • 1950 — Timpul în Noua Anglie (Time in New England);
  • 1952 — La France de Profil;
  • 1955 — Un țăran (Un Paese);[23]
  • 1962 — Tir a'Mhurain / Outer Hebrides (1962);[24]
  • 1969 — Egiptul viu (Living Egypt), cu scriitorul australian James Aldridge;
  • 1976 — Ghana - Un portret african (Ghana - An African Portrait), cu comentarii ale istoricului britanic Basil Davidson.

Expoziții

modificare

Colecții publice

modificare

Referințe

modificare
  1. ^ a b c d Czech National Authority Database, accesat în  
  2. ^ „Paul Strand”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  3. ^ Union List of Artist Names 
  4. ^ https://www.famousphotographers.net/paul-strand, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  5. ^ LIBRIS, , accesat în  
  6. ^ Museum of Modern Art online collection, accesat în  
  7. ^ https://www.acmi.net.au/creators/79085  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  8. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  9. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  10. ^ CONOR.SI[*]​  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  11. ^ en AnOther (). „How Paul Strand Paved the Way For Photographic Modernism”. AnOther. Accesat în . 
  12. ^ en Dama, Francesco (). „An Intimate Encounter with Paul Strand's Photographic Journeys”. Hyperallergic. Accesat în . 
  13. ^ en Biografia lui Paul Strand pe Britannica
  14. ^ en Despre Paul Strand Arhivat în , la Wayback Machine.
  15. ^ en „Philadelphia Museum of Art - Exhibitions - Paul Strand: Master of Modern Photography”. 
  16. ^ en Wells, Walter, Silent Theater: The Art of Edward Hopper, London/New York: Phaidon, 2007 ISBN: 978-0-7148-4541-8
  17. ^ en Conway, Richard (). „Paul Strand, Master of Modernism, in Retrospect”. Time magazine. Accesat în . 
  18. ^ en Robinson, Gerald H. (). Photography, History & Science. Carl Mautz Publishing. pp. 38 (Photo League), 43 (documentarian), 91 (Realism), 111 (influence on Ansel Adams). ISBN 9781887694278. Accesat în . 
  19. ^ en „Symphonies of steel and stone: silent cinema and the city”. The Guardian. . Accesat în . 
  20. ^ a b en Strand, Paul (). Paul Strand. pp. 62 (dark room), 72 (AGLOSO). Accesat în . 
  21. ^ en Spigel, Lynn (). TV by Design: Modern Art and the Rise of Network Television. University of Chicago Press. pp. 68–69. ISBN 9780226769684. Accesat în . 
  22. ^ en „Defense of arrested and indicted Communist leaders, 1948-49”. House of Representatives Report No. 1700. US GPO. . p. 46. Accesat în . 
  23. ^ a b en „I posed for Paul Strand: the day the great photographer walked into my village in Italy”. The Guardian. . Accesat în . 
  24. ^ a b c en „Paul Strand's Hebrides: Subtle, sensitive with a dash of Marxist steel”. The Guardian. . 
  25. ^ en „Paul Strand's intimate and rich Hebridean images bought for Scottish gallery”. The Guardian. . Accesat în . 
  26. ^ en New York, New York, Marriage Index 1866-1937
  27. ^ en „Paul Strand Biography, Life & Quotes”. 
  28. ^ en Adams, Robert, 1937- (). Why people photograph : selected essays and reviews (ed. 1st). New York: Aperture. ISBN 0-89381-597-7. OCLC 31404331. , page 86
  29. ^ en „Paul Strand: Maestru al fotografiei moderne”. 
  30. ^ en Akeley Motion Picture Camera, New York, 1922, Christie's, 4 April 2013
  31. ^ en „Paul Strand: Photographs 1915–1945”. The Museum of Modern Art. Accesat în . 
  32. ^ „Paul Strand's Sense of Things”. The New Yorker. . Accesat în . 
  33. ^ „Sean O'Hagan's top 10 photography exhibitions of 2016”. the Guardian. . Accesat în . 
  34. ^ „Photographic pioneer Paul Strand on show”. BBC News. . Accesat în . 
  35. ^ James Pickford, "V&A's Strand retrospective offers glimpse of lost world", The Financial Times, 15 March 2016.
  36. ^ „Paul Strand: Honest gaze of a craftsman's camera”. Financial Times. . Accesat în . 
  37. ^ „Paul Strand exhibition in Barcelona”. Fundación Mapfre. Accesat în . 
  38. ^ „Paul Strand”. www.artic.edu. Accesat în . 
  39. ^ „Paul Strand”. www.clevelandart.org. Accesat în . 
  40. ^ „Paul Strand”. collections.dma.org. Accesat în . 
  41. ^ „Paul Strand”. www.getty.edu. Accesat în . 
  42. ^ „Paul Strand”. collections.lacma.org. Accesat în . 
  43. ^ „Paul Strand”. www.philamuseum.org. Accesat în . 
  44. ^ „Paul Strand”. artmuseum.princeton.edu. Accesat în . 
  45. ^ „Paul Strand (1890–1976)”. www.metmuseum.org. Accesat în . 
  46. ^ „Paul Strand”. sis.modernamuseet.se. Accesat în . 
  47. ^ „Paul Strand”. www.musee-orsay.fr. Accesat în . 
  48. ^ „Paul Strand”. emuseum.mfah.org. Accesat în . 
  49. ^ „Paul Strand”. The Museum of Modern Art. Accesat în . 
  50. ^ „Paul Strand”. www.nga.gov. Accesat în . 
  51. ^ „Paul Strand”. www.nationalgalleries.org. Accesat în . 
  52. ^ „Paul Strand”. www.ngv.vic.gov.au. Accesat în . 
  53. ^ „Paul Strand”. www.sfmoma.org. Accesat în . 
  54. ^ „Paul Strand”. www.slam.org. Accesat în . 
  55. ^ „Paul Strand”. americanart.si.edu. Accesat în . 
  56. ^ „Search Results”. Victoria and Albert Museum. Accesat în . 
  57. ^ „Paul Strand”. whitney.org. Accesat în . 

Bibliografie

modificare
  • Barberie, Peter. Paul Strand: Aperture Masters of Photography. Hong Kong: Aperture. ISBN: 0-89381-077-0.
  • Barberie, Peter and Bock Amanda N., ed. “Paul Strand: Master of Modern Photography.” Yale University Press, 2014. ISBN: 978-0300207927.
  • Gualtieri, Elena. Paul Strand Cesare Zavattini: Lettere e immagini, Bologna, Bora, 2005. ISBN: 88-88600-37-X.
  • Hambourg, Maria Morris, Paul Strand circa 1916, The Metropolitan Museum of Art, 1998 (available for download)
  • MacDonald, Fraser. "Paul Strand and the Atlanticist Cold War" History of Photography 28.4 (2004), 356–373.
  • Rosenblum, Naomi. A World History of Photography (3rd ed.). New York: Abbeville Press. ISBN: 0-7892-0028-7.
  • Stange, Maren. Paul Strand: essays on his life and work, New York: Aperture 1991.
  • Weaver, Mike, "Paul Strand: Native Land", The Archive 27 (Tucson, Arizona: Center for Creative Photography, University of Arizona, 1990), 5–15.

Legături externe

modificare
 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Paul Strand


Format:Paul Strand


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Paul_Strand&oldid=16428862