Paul Tortelier
| Paul Tortelier | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2][3][4]  Paris, Franța[5] |
| Decedat | (76 de ani)[1][2][3][4] Chaussy(d), Île-de-France, Franța |
| Copii | Maria de la Pau Tortelier[*] Yan Pascal Tortelier[*] |
| Cetățenie | .svg){kind=small} Franța |
| Ocupație | compozitor violoncelist[*] profesor de muzică[*] cadru didactic universitar[*] |
| Limbi vorbite | limba franceză[6][7] |
| Activitate | |
| Studii | Conservatorul din Paris |
| Gen muzical | muzică clasică |
| Instrument(e) | violoncel |
Modifică date / text  | |
Paul Tortelier, (n. , Paris, Franța – d. , Chaussy(d), Île-de-France, Franța), a fost un violoncelist francez renumit atât pentru interpretările sale cât și pentru calitățile sale de pedagog.
Biografie modificare
Paul Tortelier s-a născut la 21 martie 1914 în Paris. Tatăl său, tâmplar, cânta la vioară și mandolină. Mama își dorea ca fiul să devină violoncelist; la vârsta de șase ani i-a făcut cadou un violoncel. La vârsta de zece ani a început să studieze la Conservatorul din Paris, unde Gérard Hekking l-a apropiat de muzica lui Johann Sebastian Bach. La 16 ani a câștigat primul premiu al Conservatorului. A studiat vreme de trei ani armonie cu Jean Gallon și a primit premiul întâi pentru compoziție. Între 1935 și 1937 a fost membru al Orchestrei Simfonice din Monte Carlo, unde a cântat cu dirijorii Arturo Toscanini, Bruno Walter(en)[traduceți] și Richard Strauss. În 1939 a devenit prim violoncelist al Orchestrei Simfonice din Boston. A colaborat în concerte cu marii dirijori și marile orchestre din secolul al XX-lea.[8][9][10]
A decedat în decembrie 1990, la vârsta de 76 de ani, în urma unui atac de cord.
Cariera de instrumentist și pedagog modificare
Torterlier era prieten cu Pablo Casals, pe care îl admira și a cărui tehnică a adoptat-o, în parte. Acesta l-a invitat ca violoncelist principal la primul Festival din Prades, care comemora 200 de ani da la moartea lui Bach. Înregistrările sale acoperă aproape în întregime repertoriul de violoncel. A înregistrat în două rânduri, în întregime, suitele pentru violoncel solo de Bach, distingându-se prin modificări de tempo extreme și o ritmică flexibilă. Una dintre realizările sale deosebite este concertul pentru violoncel și orchestră de Edward Elgar.
În perioada 1956–1969 a fost profesor la Conservatorul din Paris; apoi, între 1969 și 1975, la Universitatea Folkwang din Essen. A fost profesor la Conservatorul Central din Beijing(en)[traduceți]. Printre elevii săi au figurat Arto Noras(en)[traduceți] și Jacqueline du Pré.[8]
Note modificare
- ^ a b c d „Paul Tortelier”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b c d Paul Tortelier, SNAC, accesat în
- ^ a b c d Paul Tortelier, Discogs, accesat în
- ^ „Paul Tortelier”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ CONOR[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ a b Marshall St. John
- ^ Sasha Margolis
- ^ Bernard Holland
Bibliografie modificare
- Marshall St. John: Paul Tortelier, 1999.
- Sasha Margolis: Essential Historical Recordings: Paul Tortelier, Strings Magazine, 10 aprilie 2020.
- Bernard Holland: Paul Tortelier, a French Cellist And Political Idealist, Dies at 76, The New York Yimes, 20 decembrie 1990.
Legături externe modificare
- Alexander Walther: Meister der Phrasierungskunst, 9 aprilie 2020.
- Richard Markson: Paul Tortelier - A Personal Recollection, Newsletter, London Cello Society, 2014.
- G. Jean Smith: An Interview with Paul Tortelier, Cellist Extraordinaire
- Guido Fischer: Paul Tortelier – RIAS Recordings, Rondo Magazin, Nr. 1157, 11–17 iulie 2020.
- Erik Eriksson: Artist Biography