Pavel Boțu
Pavel Boțu (1972) (21388660535).jpg
Date personale
Născut14 iulie 1933
Ceamașir, județul Ismail, Regatul României
Decedat17 februarie 1987
lângă Dubăsarii Vechi, RSS Moldovenească, URSS
CetățenieFlag of the Soviet Union.svg Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Modificați la Wikidata
Ocupațiepoet, politician
Al 8-lea Președinte al Sovietului Suprem al RSS Moldovenești
În funcție
10 aprilie 1980 – 29 martie 1985
Precedat deArtiom Lazarev
Succedat deMihail Lupașcu
Președinte al Uniunii Scriitorilor din RSS Moldovenească
În funcție
1965 – 1971

PremiiOrdinul Insigna de Onoare
Ordinul Steagul Roșu al Muncii
Partid politic PCUS
Alma materInstitul Pedagogic „Ion Creangă”

Pavel Boțu (n. 14 iulie 1933 – d. 17 februarie 1987) a fost un poet și publicist român basarabean originar din Bugeac, care a îndeplinit funcțiile de președinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova în perioada 1965–1971 și prim-secretar al comitetului de conducere al aceleiași societăți între anii 1971–1987.[1]

A scris următoarele volume de poezii și proză: Zodiac (1971), Casă în Bugeac (1973), Ruguri (1975), Scrieri alese (1983) ș.a. În operele lui invoca deseori Stepa Bugeacului, în regiunea căreia s-a născut.[1]

BiografieModificare

CopilărieModificare

S-a născut la 14 iulie 1933 în familia lui Petre Tudosie Boțu și a Anei Domente Munteanu, având trei surori și un frate. Unicul frate a murit în război în 1945 în Cehia. În 1947 a murit tatăl său, Pavel rămânând la 14 ani unicul bărbat în familie.

StudiiModificare

A absolvit școala medie a satului. Latura artistică i-a fost descoperită de profesorul Gheorghe Vasile Stepanov. S-a prezintă la olimpiada raională de literatura română cu „Tărăboi” de A. Lupan și a fost menționat de către juriu și înaintat pentru participarea la olimpiada regională de la Ismail, apoi la Kiev cu aceeași poezie. Pe când era student la școala pedagogică nr. 15 la Akerman (azi Belgorod-Dnestrovsk) a participat la cercul dramatic, cânta la pian și acordeon și era editor la gazeta școlii. În anul 1952 a absolvit școala pedagogică cu eminență. A făcut practică la Cojușna, raionul Strășeni și a fost pedagog de limba și literatura română în aceeași localitate. A fost admis la Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău, Facultatea de Istorie și Filologie. După absolvirea institutului, a scris și publicat primele versuri.

Viața personalăModificare

Pe când făcea practică la Cojușna, s-a întâlnit cu viitoarea lui soție, Veronica Modârcă, cu care a învățat în continuare la Institutul Pedagogic. Ea a devenit profesoară de limba și literatura română la liceul de muzică „Eugen Coca”. În 1957 s-au căsătorit; au avut trei fete: Nadina, Dorina și Ruxanda.

Debutul în literaturăModificare

În anul 1959 a debutat cu cartea de poezie „Baștina” și a fost numit lucrător literar la ziarul „Moldova Socialistă”, secția literatură, cultură și artă. În 1961 a fost numit șef de secție a acestuia, după care a devenit redactor adjunct al „Moldova Socialistă”. La 16 octombrie 1965, a fost ales Președinte al Comitetului de Conducere al Uniunii Scriitorilor din Moldova, post pe care l-a deținut un timp record de 22 de ani, până în februarie 1987. Mihai Cimpoi îl descria drept „poet de vocație epică, creator de situații poetice, cu un simț al categorialului și al construcției, în care se infiltrează și un schematism sociologizat sau un raționalism glacial”.

În 1973 a participat la Congresul Internațional al Forțelor Păcii de la Moscova și a fost decorat cu Premiul de Stat în domeniul literaturii. În 1984 a fost în repetate rânduri ales deputat al Sovietului Suprem din RSSM și URSS, după care a fost ales Președinte al acestui soviet. În 1986 a fost conducătorul delegației oficiale moldovenești în America.

MoarteaModificare

La 17 februarie 1987, în apropierea satului Dubăsarii Vechi, poetul s-a stins subit din viață. Moartea sa a fost considerată o probabilă sinucidere, motivele căreia nu au fost elucidate până în prezent.

OpereModificare

  • Credință (1963)
  • Răboj (1965)
  • Versuri (1966)
  • Continente (1967)
  • Panoplie (1968)
  • Versuri lumina (1969)
  • Zodiac (1971)
  • Ciugur-Mugur (1971)
  • Casă în Bugeac (1973)
  • Ruguri (1975)
  • Ornic (1978)
  • Popasuri (1978)
  • Cercurile trunchiului (1979)
  • Legământ (1981)
  • Verb la netrecut (1985)
  • Poeme (1986)
  • Lemn ceresc (2002)
  • Cădere și zbor (2002)
  • Corăbier în furtună (2006)

Muzică scrisă pe versuri de Pavel BoțuModificare

  • Liviu Știrbu - „Eu vin”
  • Sergiu Crețu - „Romanța”
  • Nicolae Mărgineanu - „Ce te pleci, mladița?”
  • C. Baranovschi - „Doina”
  • Constantin Rusnac - Romanța „Aștept de la tine”
  • Mircea Oțel - „Împletește-mi cosițele, mamă”

PosteritateModificare

 
Plic poștal cu marca fixă „Pavel Boțu”

La 17 iunie 2003 la Sala cu Orgă din Chișinău a avut loc serata omagială muzical-literară la 70 de ani de la nașterea poetului, regizată de regretatul Andrei Vartic. La serată au participat diverși artiști, printre care Maria Bieșu, Glebus Sainciuc, Dumitru Fusu, Vasile Iovu, Ana Strezev și fiica poetului, Dorina Boțu.

La data de 10 iulie 2013, în oficiul poștal MD-2012 Chișinău, a fost pus în circulație plicul poștal cu marca fixă „Pavel Boțu. Poet – 80 de ani de la naștere”.[2] A doua zi, Uniunea Scriitorilor din Moldova și Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu” au organizat comemorarea poetului. La eveniment au fost prezenți mai mulți colegi de breaslă, prieteni, consăteni și rude ale scriitorului.[3]

„Copil al anilor ’30”, Pavel Boțu a venit în literatură dintr-o zonă arhaică, de la gurile Dunării, aducând parcă toate aromele locului și ale limbajului în poezie și proză”
—Teo Chiriac
 
Strada Pavel Boțu din Chișinău

O stradă din Chișinău îi poartă numele.

NoteModificare

  1. ^ a b Eremia, Anatol (). Unitatea patrimoniului onomastic românesc. Toponimie. Antroponimie (ed. ediție jubiliară). Chișinău: Centrul Național de Terminologie, ed. „Iulian”. pp. p. 54. ISBN 9975-922-45-7. 
  2. ^ Posta Moldovei, www.posta.md 
  3. ^ Pavel Boțu comemorat la Uniunea Scriitorilor

BibliografieModificare

  • Enciclopedia Sovietică Moldovenească
  • Enciclopedia "Literatura și Arta Moldovei", 2 vol., Chișinău, 1986
  • Poetul cu casă în Bugeac, în: Gheorghe Ion Marin, Neamul prin fiii săi, Chișinău, Ed. Pontos, 2009

Legături externeModificare