Deschide meniul principal
Peștera de la Vadu Crișului
Generalități
Localizare comuna Vadu Crișului, județul Bihor
Lungime1510m
Altitudine305 m
Coordonate46°57′43″N 22°30′38″E
Descoperire10 noiembrie 1903.
Geologiecalcare cretacice
Număr de intrări1
Formatiune din Peșteră

Peștera de la Vadu Crișului este una din cele mai cunoscute și studiate peșteri din Romania.

LocalizareModificare

Pestera se afla în județul Bihor, comuna Vadu Crișului în defileul Șuncuiuș - Vadu Crișului la 50 m de râul Crișul Repede, pe versantul nordic al Munților Pǎdurea Craiului. La peștera se poate ajunge foarte ușor cu trenul personal pe ruta Cluj Napoca-Ordea. Peștera este cunoscută ca una din peșterile cu cea mai bogată faună cavernicolă din România.

DescoperireModificare

Descoperitǎ de cǎtre Czaran Gyula si cei doi colaboratori Karl Handt și Veress Istvan la 10 noiembrie 1903.

DescriereModificare

Descoperirea s-a făcut prin dinamitarea versantului ca urmare a unor bănuieli că deasupra cascadei Vadu Crișului ce poate fi văzută de pe calea ferată s-ar afla o peșteră de mari dimensiuni. Contele Odon Zichy pe a carui proprietate se află peștera a dispus amenajarea sa cu podețe și scări de lemn astfel încât în 1905 a fost deschisă spre vizitare fiind considerată la aceea vreme cea mai frumoasa peșteră din Europa. Prin peșteră curge o apă care la 40 m de intrare formează o cascadă de aproximativ 6 m. Stalactite și stalagmite pot fi observate pe toată lungimea peșterii, unele formațiuni au denumirea de Mormântul lui Mahomed, Vulturul Alb, Adam și Eva, Barba lui Mahomed chiar și Albă ca Zăpada și cei Șapte Pitici. Peștera nu poate fi vizitată în totalitate, o parte fiind rezervată cercetărilor speologice. Peștera adapostește cea mai bogată faună cavernicolă din România. Aici sunt specii de melci, viermi, insecte si crustacee. Peștera fiind atât de mare și cu galerii multe este bine populată de liliacul cu botul in formă de potcoavă. Originea apei este Izvorul Bătrânului care dupa un traseu scurt se pierde în pachetul de calcare.

ObservațiiModificare

În 1905 a fost deschisǎ pentru vizitare, fiind consideratǎ la acea vreme cea mai frumoasǎ peșterǎ din Europa. Din 1955 este declaratǎ monument al naturii.

LegendeModificare

Raiul și Iadul sunt două galerii, strabatute de un izvor cu legendă; se spune că dacă te gândești la o fată pe care o placi, înainte de a bea apă din palma din acel izvor, dorința se va împlini și acea fată se va indrăgosti de tine.

BibliografieModificare

  • Marcian Bleahu 1976 Peșteri din Romania.
  • T. Orghidan, Ștefan Negrea, Peșteri din România. Ghid Turistic, Editura Sport-Turism, București, 1984
  • Marcian Bleahu - Cuceritorii intunericului - Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1976
  • Marcian Bleahu, Ioan Povara - Catalogul pesterilor din Romania - Consiliul National de Educatie Fizica si Sport, Bucuresti, 1976
  • Cristian Goran - Catalogul sistematic al pesterilor din Romania - Consiliul National de Educatie Fizica si Sport, Bucuresti, 1976
  • Federatia Romana de Turism Alpinism, Comisia Centrala de Speologie Sportiva - colectia Buletinului speologic informativ
  • colectia revistei Speotelex

Legături externeModificare

Vezi șiModificare