Peștera cu Corali

Peștera cu Corali
Peștera cu Corali, coralilor și clusterelor un speolog
Geografie
Localizare	Vâlcan, Munții Retezat-Godeanu, Carpații Meridionali, România
Lungime	83 m
Adâncime	−5 m
Altitudine	1000 m
Descoperire	1970
Număr de intrări	1
Alte informații
Fosilă, inactivă

Peștera cu Corali se află în Munții Vâlcan, județul Hunedoara, la o distanță de 12 km de localitatea Câmpu lui Neag.

Acces

Peștera cu Corali se află pe Valea Scorotei. Din dreptul confluenței Jiului de Vest cu râul Scorota se urcă pe versantul drept al Jiului, printr-o zonă de tufișuri dese și copaci izolați ce acoperă versantul culmii Cioaca. Diferența de nivel este de 110 m. Altitudinea absolută este de 1000 m.

Istoric

Peștera a fost descoperită în anul 1970 de către membri ai clubului de speologie „Focul Viu” din București, sub culmea Cioaca din Munții Vâlcan. Un an mai târziu s-a realizat și planul peșterii, iar în 1972 a fost declarată rezervație speologică și închisă accesului publicului.

Descriere

Peștera este una liniară, fosilă și descendentă cu o lungime de 83 m. Intrarea oferă acces într-o galerie înaltă de 2–4 m, cu lățimi de 5–8 m. Aceasta se îngustează la 1 m într-un punct numit Altarul. Planșeul este acoperit cu blocuri desprinse din tavanul peșterii.

După ce se parcurg 50 m se coboară o săritoare de 5 m. La baza acesteia începe Sala cu Coralite cu o înălțime de 5–7 m și o lungime de 30 m. Condițiile prezente în peșteră au fost ideale pentru dezvoltarea coralitelor și clusteritelor. Acestea au forme și culori diferite, ce variază de la alb translucid la roșu-maron.

Deși a fost distrusă în mare parte de vizitatori, rezervația prezintă multe urme ale numeroaselor concrețiuni (clusterite, stalactite, draperii și cruste).

Peștera este închisă cu o poartă metalică, accesul fiind interzis datorită statutului de rezervație naturală.

Bibliografie

• T. Orghidan, Ștefan Negrea, Peșteri din România. Ghid Turistic, Editura Sport-Turism, București, 1984