Peștera de la Vadu Crișului

Peștera de la Vadu Crișului
Geografie
Localizare	comuna Vadu Crișului, județul Bihor
Coordonate	46°57′45″N 22°30′40″E ({{PAGENAME}})
Lungime	1510m
Altitudine	305 m
Descoperire	10 noiembrie 1903.
Geologie	calcare cretacice
Număr de intrări	1

Peștera de la Vadu Crișului este una din cele mai cunoscute și studiate peșteri din România.

Formațiune din Peșteră

Localizare

Peștera se afla în județul Bihor, comuna Vadu Crișului în defileul Șuncuiuș - Vadu Crișului la 50 m de râul Crișul Repede, pe versantul nordic al Munților Pădurea Craiului. La peștera se poate ajunge foarte ușor cu trenul personal pe ruta Cluj Napoca-Oradea. Peștera este cunoscută ca una din peșterile cu cea mai bogată faună cavernicolă din România.

Descoperire

A fost descoperită de către Czaran Gyula și cei doi colaboratori, Karl Handt și Veress Istvan, la 10 noiembrie 1903.

Descriere

Descoperirea s-a făcut prin dinamitarea versantului ca urmare a unor bănuieli că deasupra cascadei Vadu Crișului ce poate fi văzută de pe calea ferată s-ar afla o peșteră de mari dimensiuni. Contele Odon Zichy pe a cărui proprietate se află peștera a dispus amenajarea sa cu podețe și scări de lemn astfel încât în 1905 a fost deschisă spre vizitare fiind considerată la aceea vreme cea mai frumoasa peșteră din Europa. Prin peșteră curge o apă care la 40 m de intrare formează o cascadă de aproximativ 6 m. Stalactite și stalagmite pot fi observate pe toată lungimea peșterii, unele formațiuni au denumirea de Mormântul lui Mahomed, Vulturul Alb, Adam și Eva, Barba lui Mahomed chiar și Albă ca Zăpada și cei Șapte Pitici. Peștera nu poate fi vizitată în totalitate, o parte fiind rezervată cercetărilor speologice. Peștera adăpostește cea mai bogată faună cavernicolă din România. Aici sunt specii de melci, viermi, insecte si crustacee. Peștera fiind atât de mare și cu galerii multe este bine populată de liliacul cu botul in formă de potcoavă. Originea apei este Izvorul Bătrânului care după un traseu scurt se pierde în pachetul de calcare.

Observații

În 1905 a fost deschisă pentru vizitare, fiind considerată la acea vreme cea mai frumoasă peșteră din Europa. Din 1955 este declarată monument al naturii.

Legende

Raiul și Iadul sunt două galerii, străbătute de un izvor cu legendă; se spune că dacă te gândești la o fată pe care o placi, înainte de a bea apă din palma din acel izvor, dorința se va împlini și acea fată se va îndrăgosti de tine.

Bibliografie

• Marcian Bleahu 1976 Peșteri din Romania.

• T. Orghidan, Ștefan Negrea, Peșteri din România. Ghid Turistic, Editura Sport-Turism, București, 1984

• Marcian Bleahu - Cuceritorii întunericului - Editura Sport-Turism, București, 1976

• Marcian Bleahu, Ioan Povara - Catalogul peșterilor din România - Consiliul Național de Educație Fizică și Sport, București, 1976

• Cristian Goran - Catalogul sistematic al peșterilor din România - Consiliul Național de Educație Fizică și Sport, București, 1976

• Federația Romană de Turism Alpinism, Comisia Centrală de Speologie Sportivă - colecția Buletinului speologic informativ

• colecția revistei Speotelex

Legături externe

• VADU CRISULUI Arhivat în 17 decembrie 2009, la Wayback Machine.
• Huda lui Papara. PAGINA OFICIALA Arhivat în 19 octombrie 2010, la Wayback Machine.
• Peștera Vadu Crișului a fost reamenajată și redată circuitului turistic^{[nefuncțională]}, 8 mai 2006, Georgiana Anghel, România liberă

Vezi și

• Peștera Scărișoara
• Peștera Pojarul Poliței
• Peștera Poarta Zmeilor
• Ghețarul de sub Zgurăști
• Peștera Ghețarul de la Vârtop
• Peștera Poarta lui Ionele
• Cetățile Ponorului
• Peștera de la Căput
• Avenul din Șesuri
• Peștera Gaura Fetii
• Peștera Bisericuța
• Peștera Calului
• Peștera Dâmbău
• Peștera din Valea Geogelului

• Peșteră
• Listă de peșteri din România