Deschide meniul principal

Petre Diaconu (n. 6 octombrie 1924, d. aprilie 2007) arheolog, istoric, cercetător.

A lucrat la Institutul de Arheologie al Academiei Române începând din toamna anului 1951, din vremea studenției sale. A fost pe rând cercetător și apoi cercetător principal III și II, ieșind la pensie la 1 mai 1991.

A urmat cursurile facultății de istorie din București, pe care le-a absolvit în 1953. Și-a luat doctoratul în 1971.

A lucrat pe 19 șantiere arheologice conținând vestigii materiale din toate epocile, dar mai cu seamă din epocile romană și postromană:

A publicat note, recenzii, rapoarte preliminare, articole și 5 cărți (dintre care 3 în colaborare), cele mai multe lucrări fiind tipărite în țară dar și în străinătate (25 de lucrări): Germania, Spania, Cehoslovacia, Bulgaria, Iugoslavia, Grecia, SUA, Belgia.

În majoritatea lucrărilor a abordat teme de arheologie, geografie istorică, paleodemografie, toponimie, privind în special regiunea Dunării de Jos.

Contribuții importante - monografii, sinteze, rapoarte săpături arheologiceModificare

  • Săpăturile de la Păcuiul lui Soare, 1960, p.653-666
  • Șantierul arheologic Păcuiul lui Soare, 1961, p.599-608
  • Les Petchénègues au Bas Danube, Bucarest, 1970
  • Păcuiul lui Soare. I. Cetatea bizantină, București, 1972 (în colaborare cu D. Vîlceanu)
  • The Petchenegs on the Lower Danube, în Relations between the autochthonous population and the migratory populations on the territory of Romania, București, 1975, p. 235-240
  • Păcuiul lui Soare. II. Așezarea medievală, București, 1977 (în colaborare cu Silvia Baraschi)
  • Les Coumans au Bas Danube aux XIe et XIIe siècles, Bucarest, 1978