Petru Th. Missir
| Petru Th. Missir | |||
.jpg) | |||
| Date personale | |||
|---|---|---|---|
| Născut |  | ||
| Decedat | (72 de ani) | ||
| Cetățenie |  România | ||
| Ocupație | avocat critic literar[*] | ||
| Limbi vorbite | limba română | ||
| Activitate | |||
| Alma mater | Universitatea Humboldt din Berlin | ||
| Organizație | Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași Universitatea din București | ||
| Partid politic | Partidul Conservator | ||
| |||
Modifică date / text  | |||
Petru Th. Missir (n. 8 octombrie 1856, Roman – d. 10 ianuarie 1929, București) a fost un jurist, critic literar, publicist român, descendent al unei cunoscute și ramificate familii armenești, membru de onoare al Academiei Române.
Biografie
modificareA urmat liceul și Facultatea de Drept la Iași. În 1879 a obținut doctoratul în Drept, cu calificativul summa cum laude, la Universitatea din Berlin.[1]
A fost membru al asociației culturale Junimea, apropiat al lui Titu Maiorescu și Petre P. Carp, prieten cu Ion Luca Caragiale și protectorul lui Mihai Eminescu în ultima parte a vieții acestuia.[1]
Și-a început cariera ca magistrat la Iași, profesând în anii 1880-84, apoi a predat drept natural, drept internațional și filosofie juridică la Universitatea din Iași și drept internațional privat la Universitatea din București.[1]
A făcut parte din „comisiunile pentru negocierea unei convenții de comerț cu Turcia” și a fost reprezentantul României la conferințele de drept internațional privat ținute la Haga în anii 1893, 1894, 1900 și 1904. Datorită activității sale la aceste conferințe a fost ales membru asociat al Institutului de Drept Internațional. În 1910, a fost vice-președinte al Senatului.[1]
A fondat, alături de Nicolae Volenti și de Alexandru C. Cuza, săptămânalul junimist Era nouă (1889-1900), devenit din 1891 publicație apropiată de Partidul Constituțional, care grupa o dizidență conservator-junimistă condusă de Petre P. Carp și din care făceau parte Titu Maiorescu, Alexandru Marghiloman, Theodor Rosetti, Iacob Negruzzi, grupare care s-a întors în 1900 la Partidului Conservator.[1]
Missir a colaborat la Revista de drept și sociologie și a fost autorul a 17 cărți și broșuri, unele scrise în colaborare cu Constantin G. Dissescu sau Take Ionescu.[1]
În 1926, a fost ales membru de onoare al Academiei Române.[1]
Note
modificare- ^ a b c d e f g Mircea Platon, „Conservatorul Petru Th. Missir și statul reprezentativ”[nefuncțională – arhivă], Ziua Online, 22 martie 2011.
Bibliografie
modificare- O antologie a literaturii nemțene, Laurian Ante, Ed. Mușatinia, Roman, 2006, p. 188, ISBN 978-973-876-251-0
Legături externe
modificare | Acest articol biografic despre un critic literar român este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui! |