Philolaos

Philolaos
Date personale
Născut	470 î.Hr. Crotone, Calabria, Italia
Decedat	390 î.Hr. (80 de ani) Thiva, Tesalia-Grecia centrală⁠(d), Grecia
Ocupație	filozof astronom matematician politician teoretician al muzicii[*]​ scriitor
Limbi vorbite	limba greacă veche
Activitate
Profesor pentru	Archytas, Xenophilus[*][[Xenophilus (ancient Greek philosopher)|​]], Echecrates of Phlius[*][[Echecrates of Phlius (ancient Greek philosopher)|​]], Cebes[*][[Cebes (ancient Greek philosopher)|​]], Phanto of Phlius[*][[Phanto of Phlius (ancient Greek philosopher)|​]], Eurytus[*][[Eurytus (philosopher)|​]], Diocles of Phlius[*][[Diocles of Phlius (Pythagorean philosopher)|​]]

Philolaos (greacă: Φιλόλαος Philólaos) (c. 480 î.Hr. – c. 405 î.Hr.) a fost matematician și filosof grec.

Cea mai bună mărturie pentru perioada în care a trăit este menționarea sa în dialogul platonician Phaidon, unde se indică faptul că Philolaos a locuit în Teba dar a părăsit-o înainte de moartea lui Socrate. A fost un important pitagorician din secolul al V-lea î.Hr.. Cele douăzeci de fragmente atribuite lui Philolaos par a fi contrafaceri post-aristotelice.

Cosmologie

Philolaos a fost primul filosof care a atribuit mișcare Pământului. Susținea că nouă corpuri cerești se rotesc în jurul unui foc central. Cel mai aproape de centru, antichton sau antipământul, o planetă invizibilă, apoi Pământul, Luna, Soarele, cinci planete după care venea sfera purtătoare a stelelor fixe. Dincolo de acest strat exterior, un zid din eter fierbinte închidea universul din toate părțile. Acest "foc exterior" era o a doua sursă de lumină.

Bibliografie

• Arthur Koestler, Evoluția concepției despre Univers de la Pitagora la Newton, ed. Humanitas

Legături externe

• en Philolaos -Stanford Encyclopedia of Philosophy