Deschide meniul principal
Anaximandru
Anaximander Mosaic.jpg
Anaximandru
Date personale
Născut610 î.e.n.[1] Modificați la Wikidata
Milet, Grecia Antică[2][3] Modificați la Wikidata
Decedat547 î.e.n. (63 de ani)[3] Modificați la Wikidata
Milet, Turcia Modificați la Wikidata
Etniegrec Modificați la Wikidata
Ocupațiefilozof
astronom
matematician
geograf
fizician Modificați la Wikidata
Anaximandru

Anaximandros din Milet (greacă: Αναξίμανδρος), redat uneori în limba română și ca Anaximandru sau Anaximander (n. 610 î.e.n.,[1] Milet, Grecia Antică[2][3] – d. 547 î.e.n.,[3] Milet, Turcia) a fost un filozof grec, reprezentant al Școlii ioniene. Asemenea dascălului și precursorului său Thales din Milet, Anaximandru posedă vaste cunoștințe în domeniul matematicii, astronomiei, științelor naturii și geografiei.

Concepții filozoficeModificare

Ca și alți reprezentanți al școlii ioniene, Anaximandru a fost preocupat de căutarea originii lucrurilor, identificând în apeiron ( din a privativ, indicând absența și peras = limită, hotar) materia primordială care stă la baza universului.

Potrivit concepției sale, apeiron-ul este etern, indestructibil, nedefinit, în continuă mișcare, din el și în el apărând și dispărând toate elementele prin ciocnirea celor două stări – căldura și frigul. În comparație cu Thales, care considera apa ca elementul primordial, apeironul lui Anaximandru reprezintă o treaptă superioară de abstractizare, el fiind primul filosof ionian care încearcă să ofere, dintr-o perspectivă raționalist-materialistă, o viziune închegată, unitară a originii universului.

Contribuții științificeModificare

 
Lumea văzută de Anaximandru
 
Modelul geocentric al lui Anaximandru. Prima imagine corespunde solstițiului de vară, iar a doua celui de iarnă.

În domeniul astronomiei, Anaximandru a fost preocupat de distanțele, mărimea și traiectoriile aștrilor. El a realizat primul ceas solar și un glob ceresc (cu pământul în centrul universului) destinat navigatorilor. Anaximandru era considerat de Eratostene întemeietorul geografiei științifice. Cea mai importantă contribuție a lui Anaximandru la teoria cosmologică a fost, fără îndoială, eliberarea sa de ideea că pământul are nevoie de un suport. Surse post-aristotelice susțin că Anaximandru credea în existența unui infinit număr de lumi și ceruri.

Teoria sa despre apariția vietăților și a omului, i-a determinat pe unii istorici să-l considere pe Anaximandru ca unul dintre precursorii evoluționismului, deși ideea enunțată de Anaximadru însuși este diferită. Astfel, el a afirmat că animalele au apărut din apă sau din mare (reiterare a principiului thalesian al umidității), dar omul "s-a născut întru început din viețuitoare de altă specie", deoarece "progeniturile altor animale, curând după ce s-au născut se hrănesc singure, în timp ce numai omul pretinde o îngrijire îndelungată" (Fr. A10). Ideea lui Anaximandru nu este prin urmare una de tip evoluționist, deoarece el spune că omul a fost născut ca om de către alte animale. Ceea ce întâlnim aici este mai degrabă o idee de tip "omul-lup".

Opiniile lui Anaximandru despre fenomenele meteorologice ne oferă un exemplu suplimentar al principiului său de consecvență, anume că evenimentele din această lume trebuie atribuite acțiunii permanente a acelorași forțe și procese care i-au determinat formarea la început.

ScrieriModificare

Din antichitate se enumeră ca titluri ale operelor lui Anaximandru: Despre natură, Descrierea Pământului, Stelele Fixe, Sfera.

Din opera lui Anaximandru s-au păstrat numai câteva citate, cele mai vechi texte de filosofie elenă ajunse până la noi.

NoteModificare

  1. ^ a b Q45270401[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  2. ^ a b Q21529279[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  3. ^ a b c d Nouveau Dictionnaire des auteurs de tous les temps et de tous les pays[*], p. 87  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)

BibliografieModificare

G. Moisil, Cascada modelelor în fizică, Editura Albatros, 1985

Legături externeModificare