Plaiul Fagului

Plaiul Fagului
Categoria Ia IUCN (Rezervație naturală strictă)
Unul din lacurile de pe teritoriul rezervației, înconjurat de vegetație
Localizarea rezervației pe harta țării
Poziția	Republica Moldova, Raionul Ungheni
Cel mai apropiat oraș	Ungheni
Coordonate	47°17′28″N 28°3′16″E ()
Suprafață	5642 ha
Înființare	1992

Rezervația științifică „Plaiul Fagului” este o arie protejată amplasată în raionul Ungheni, în apropiere de satul Rădenii Vechi, din Republica Moldova.

În acest teritoriu altitudinile se ridică brusc, diferențiind Codri de Câmpia Prutului Mijlociu, formând astfel o barieră în calea circulației maselor de aer din direcția NV-SE, ceea ce influențează, în primul rând, asupra condițiilor climaterice. În apropiere, spre vest, se află înălțimea predominantă Dealul Bălănești cu altitudinea maximă pentru țară de 429,5 m.

Relieful este foarte fragmentat, cu pante abrupte, repezi, având, în genere, un caracter muntos. Tot teritoriul, di vârfurile dealurilor până la limitele văilor, este ocupat de păduri. Rezervația Naturală de Stat „Plaiul Fagului' , că instituție cu profil de protecție a mediului, este comparativ tânără. Însă fondul ei forestier, cu o vastă varietate fito-faunistica specifică pârtii de nord-vest a Podișului Central al Codrilor, are rădăcini milenare. Arboreturile, amplasate pe cele mai diverse soluri, elementele de relief, exprimate printr-o vastă variabilitate

a altitudinilor și a expoziției versanților, se află într-un mozaic armonios cu factorii de mediu care, consolidând echilibrul ecologic, le creează condiții favorabile de creștere. Aici contrastul se îmbină cu elementul creativ al complexului factorilor de mediu, fapt care explică conviețuirea reprezentanților diverselor specii de plante și animale. În același timp, creșterea masivă a populației în regiune, pe parcursul ultimelor două secole, a contribuit la intensificarea exploatării pădurilor.

Fragmentarea și devastarea lor pe alocuri a căpătat proporții mari, motiv care a impulsionat un grup de entuziaști în frunte cu baronul A. Stuart, magistru în zoologie, să creeze la 15 martie 1904 Societatea experimentatorilor și iubitorilor naturii din Basarabia. Pentru prima dată, în vederea formulării cât mai convingătoare a argumentului științific de a lua sub protecția statului cele mai reprezentative sectoare silvice, în regim de urgență au fost desfășurate investigațiile respective de teren.

Conștientizând valoarea inestimabilă a pădurilor și pericolul posibilității dispariției lor, pentru a le asigura păstrarea structurii funcționale, deseori s-au făcut încercări de a li se crea un refugiu, luându-le sub protecția statului.

După mai multe încercări, în baza Hotărârii Consiliului de Miniștri al României din 19 iulie 1937, 8 sectoare valoroase de pădure și un sector de stepă din cele mai reprezentative, în majoritate amplasate pe Podișul Central al Codrilor, au fost declarate monumente ale naturi din Basarabia. Practic, cu această realizare Societatea nominalizată își încheie opera constructivă a mișcării de ocrotire a naturii din Basarabia.

După terminarea celui de al doilea război mondial, ideea protecției mediului este relată în 1958 de Comisia ocrotirii naturii, creată în cadrul Filialei Moldovenești a Academiei de Științe a fostei U.R.S.S. Pe parcurs, în

Astfel, în baza Hotărârii Sovietului de Miniștri al R.S.S M. nr. 111 din 13 martie 1962 a fost creată rețeaua fondului arilor protejate de stat cu o suprafață de 3681,1 ha; prin Hotărârea Sovietului de Miniștri al R.S.S.M. nr. 310 din 27 septembrie 1971 este creată prima rezervație silvică de stat „Codrii"; prin Hotărârea Sovietului de Miniștri al R.S.S.M. nr. 5 din 8 ianuarie 1975 .,Cu privire la măsurile de ocrotire a obiectelor și complexelor naturale pe teritoriul R.S.S.M." sub protecția statului au fost luate 584 de obiecte și complexe naturale de o important valoare națională și internațională cu o suprafață totală de 37,5 mii ha. în următorul an, în baza Hotărârii Sovietului de Miniștri al R.S.S.M. nr. 106 din 9 aprilie 1976 a fost creată rezervația silvo-cinegetică „Pădurea Rădeni", care activează pe parcursul a doar 16 ani.

Schimbările de ordin social-politic care au avut loc n Republica Moldova în anii '90 ai secolului trecut au impus unele schimbări și în structura funcțională a rezervației. în baza Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 167 din 12 martie 1992 rezervația silvo-cinegetică „Pădurea Rădeni" a fost reorganizată în Rezervația Naturală de Stat „Plaiul Fagului" .. sub denumirea care funcționează în prezent.

Având statut de instituție cu profil de protecție a mediului și de cercetări științifice, rezervația chiar din start a devenit un laborator natural pus la dispoziția tuturor celor care sânt pasionați de științele naturii. Cu diverse teme de cercetări științifice se încadrează activ colectivele instituțiilor de profil ale Academiei de Științe, ale catedrelor Universității de Stat etc. Au fost studiate diferite probleme privind relieful, flora, fauna, silvicultură etc.

Sub aspect experimental, au fost modelate diverse scenarii cu abordarea problemelor ce țin de protecția mediului, reconstrucția ecologică a arboreturilor degradate, înmulțirea animalelor în regim de rezervație etc. Au fost organizate seminare, excursii de conștientizare ecologică, este studiată posibilitatea încadrării rezervației n traseele turistice naționale etc.

Rezultatele cercetărilor științifice sânt expuse în edițiile anuale „Analele naturii" ale rezervației, parțial sânt publicate în diverse reviste de specialitate, pliante, broșuri, monografi, de asemenea sânt puse la dispoziția publicului larg prin intermediul mass-media scrisă și a audiovizualului. Este de menționat că, în baza realizărilor obținute pe teritoriul rezervației, până în prezent au fost înregistrate 947 specii de plante, 48 specii de licheni, 65 specii de mușchi, 151 specii de ciuperci, 49 specii de mamifere, 142 specii de păsări, 12 specii de amfibieni, 8 specii de reptile și 65 specii ale faunei nevertebratelor solului.

Luând în considerație interesul mere crescând al oamenilor de știință și al societății față de valorile unicale ale complexelor fito-faunistice de care dispune rezervația ,,Plaiul Fagului", precum și faptul că informația științifică și de orientare publică, în funcție de anumite circumstanțe, este dispersată în diverse surse și practic sânt inaccesibile publicului larg, a apărut necesitatea generalizării rezultatelor cercetărilor într-o monografie. În monografie se încearcă a pune în lumina dinamică performanțelor ce au loc în lumea vegetală și animală în regim de rezervație, realizate sub influență complexului factorilor de mediu.

Privite prin prisma noilor realizări, în baza analizei datelor autentice colectate pe teren, este dată o caracteristică succintă a solurilor din rezervație, pentru prima dată sânt abordate n complexitatea lor problemele compartimentului silvic, de asemenea sânt prezentate informații originale ce fin de fauna nevertebratelor solului etc. Cu titlu de „premieră" sânt prezentate aproape toate compartimentele monografiei.

Colectivul de autori și exprimă convingerea că prezența monografie va fi de un real folos colaboratorilor științifici, profesorilor și studenților cu profil naturalistic, organizaților de stat și nonguvernamentale de orientare ecologică, tuturor celor care în activitatea lor au tangente cu abordarea problemelor de mediu, inclusiv și al celor ce țin de turismul ecologic.

Descriere

Traseu turistic din rezervație.

Rezervația a fost fondată în 1992 și are o suprafață de 5642 ha, reprezentând o zonă cu rol de protecție pentru un ecosistem reprezentativ din punct de vedere silvic.

Cele mai răspândite specii de plante arboricole sunt: gorunul – ocupă circa 31 % din suprafața împădurită, frasinul - cca 21 %, carpenul – cca 19 %. Deși are o pondere de numai 5%, fagul este cel mai răspândit anume în această rezervația, comparativ cu restul teritoriu al țării.

Începând cu anul 1994, în rezervație, s-au pus bazele practice ale lucrărilor de reconstrucție ecologică prin aplicarea tratamentelor tăierilor succesive, progresive și combinate. Astfel, în anul 1994, suprafață arboreturilor cuprinse cu lucrări de reconstrucție ecologică a alcătuit 28,3 ha.

Din punct de vedere științific, prezintă interes lucrarea executată în subparcela 53C pe o suprafață de 5,0 ha cu tipul de pădure șleau de deal cu gorun, carpen și tei argintiu de productivitate superioară. Tipul condițiilor staționale: deluros de cvercete cu făgete de limită inferioară, amestecuri de șleau cu fag, pe versanți umbriți, cu soluri cenuși și brune de pădure. În compoziția arboretului bătrân 30% au revenit frasinului (Fraxinus excelsior), 30% - teiului argintiu (Tilia tomentosa), 20% - carpenului (Carpenus betulus) și câte 10% - gorunului (Quercus petraea) și fagului european (Fagus sylvatica). Deoarece în compoziția arboretului speciile principale, cum ar fi gorunul și fagul, au fost slab reprezentate (doar 20%), iar arboretul având o consistentă ridicată (0,9) au făcut imposibilă regenerarea acestuia doar pe cale naturală și de aceea s-a recurs la reîmpăduriri parțiale cu puieți de fag. Solul a fost pregătiți parțial, în toamna anului 1992, în tăblii cu dimensiuni de 2×2 m, manual cu sapă forestieră . Distanță între tăblii a fost acceptată de 4x4 m. În interiorul unei tăblii s-au plantat n primăvara anului 1993 câte 5 puieți de talie mică de fag (3100 bucăți/ha). Reușită culturilor după finalizarea primului an de vegetație a alcătuit 83%.

În iarnă anului 1994 s-a pus în lumina semințișul instalat sub masiv prin aplicarea tratamentului tăierilor succesive cu o extragere uniformă a speciilor componente, însă cu o intensitate ceva mai ridicată în preajma perimetrelor cu puieți viabili. în primăvară aceluiași an au urmat completările culturilor din interiorul tăbliilor unde reușită de instalare a fost necorespunzătoare.

Cea de-a două suprafață analizată constituită din 2,2 ha este situată în subparcela 27R, supusă unor lucrări de reconstrucție ecologică în scopul ameliorării compoziției arboretului. O succintă caracteristică a arboretului bătrân arată că în trecut s-a practicat un mod de gospodărire defectuos, astfel încât în prezent specia principala gorunul are o pondere de circa 10%, iar Proporția carpenului atinge 70% din compoziția arboretului.

Floră

S-a constatat că componentă floristică din cadrul teritoriului acestei rezervații este unicala.

Pe teritoriul rezervației se întâlnesc cca 900 specii de plante, dintre care plantele vasculare alcătuiesc cca 640 specii, lichenii – cca 50 specii și alte specii. Din numărul total de specii floristice 77 au devenit rare, alcătuind aproximativ 33 % din speciile rare de flora spontană a Republicii Moldova. Preponderent în aceasta rezervație cresc astfel de specii că mălinul, pana zburătorului, perișorul, ferigile și altele. Făgetele, care sunt cel mai mult răspândite aici, comparativ cu restul teritoriului republicii, alcătuiesc cca 260 ha sau 5 % din teritoriul rezervației. Sectoarele cu stejar ocupă cca 230 ha sau aproximativ 4 % din teritoriu.

Faună

Aria naturală este interesantă și atractivă din punct de vedere al complexului faunistic, adăpostind și asigurând condiții de viețuire și hrană pentru mai multe specii de mamifere, păsări și insecte (complexul entomofaunei este bine reprezentat în lunca văii Bîcului), dintre care: cerb (Cervus elaphus), cerb pătat, cerb lopătar (Dama dama), mistreț (Sus scrofa), jder de pădure (Martes), pisică sălbatică (Felis silvestris), bursuc (Meles meles), hermelină (Mustela frenata), veveriță (Sciurus carolinensis), specii de lilieci, buhă mare (Bubo bubo) sau cucuvea (Athene noctua). .

Rezervația reprezintă în fond un depozit natural al unui număr substanțial de specii de plante și animale care au un regim strict de protecție.

De pe teritoriul rezervației izvorăște râul Bîc, în bazinul căruia se află și capitala Chișinău.

Galerie de imagini

• 

  Drumul de acces dinspre Bahmut

• 

  Intrarea dinspre Bahmut

• 

  Cumpănă și răscruce la intrare

• 
• 

  Luncă

• 

  Copaci în luncă

• 

  Plajă amenajată

• 

  Lacul din mijloc

• 

  Lacul de lângă clădirile rezervației

• 

  Mic curs de apă din rezervație.

• 

  Panouri informative

• 
• 
• 
• 
• 
• 

  Sculptură de lemn

• 

  Vițel la păscut

• 

  Canton silvic dinspre Vălcineț

• 

  Un drum tomnatic prin rezervație

• 

  Vedere de pe traseul Chișinău–Ungheni

• 

  Stejar pedunculat ocrotit de stat

• 

  Alt stejar pedunculat

• 

  Fagi

• 

  Cerb nobil din rezervație

Bibliografie

• BABAN, Elena; NECULISEANU, Zaharia. Carabidele (Coleoptera: Carabidae) din diferite tipuri de păduri cu esențe foioase din rezervația Științifica „Plaiul Fagului”. In: Oltenia - studii si comunicari stiintele naturii. 2005, nr. 21, pp. 107-110. ISSN 1454-6914
• BUȘMACHIU, Galina. Particularitățile structurale ale comunităților de colembole si diversitatea lor specifica din rezervația naturala de stat „Plaiul Fagului”. In: Oltenia - studii și comunicări științele naturii. 2006, nr. 22, pp. 122-125. ISSN 1454-6914
• CHIHAI, O., et al. Helmintofauna la rozătoarele mici (apodemussp) în Rezervația Naturala „Plaiul Fagului”. In: Integrare prin cercetare și inovare. Științe ale naturii și exacte. 28-29 septembrie 2016, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: CEP USM, 2016, 2016, pp. 145-146. ISBN 978-9975-71-814-1.
• DERJANSCHI, V. et al. Entomocenozele forestiere din rezervația «Plaiul fagului». In: Buletin Științific. Revista de Etnografie, Științele Naturii și Muzeologie (Serie Nouă). 2006, nr. 4(17), pp. 57-60. ISSN 1857-0054
• MOCREAC (STAHI), Nadejda; DERJANSCHI, Valeriu. Faunistic data on orthoptera insects from the scientific reserve “Plaiul Fagului” (Republic of Moldova). In: Oltenia - studii si comunicări științele naturii. 2010, nr. 2(26), pp. 81-86. ISSN 1454-6914
• MUNTEANU, Andrei; ȚURCANU, Ion. Structura și dinamica populației de cerb nobil (Cervus elaphus L.) în rezervația științifică „Plaiul Fagului”. In: Buletin Științific. Revista de Etnografie, Științele Naturii și Muzeologie (Serie Nouă). 2006, nr. 4(17), pp. 126-130. ISSN 1857-0054
• POSTOLACHE, Gheorghe; LAZU, Ștefan; ȚÂCU, Lilia. Flora zonei cu protecție integrală din Rezervația „Plaiul Fagului”, evaluată după două decenii. In: Revista de Știință, Inovare, Cultură și Artă „Akademos”'. 2018, nr. 1(48), pp. 47-58. ISSN 1857-0461
• RUSU, Ștefan. Diversitatea parazitofaunei la mistreți din rezervația naturală „Plaiul Fagului” din Republica Moldova. In: Studia Universitatis Moldaviae (Seria Științe Reale și ale Naturii). 2020, nr. 1(131), pp. 149-155. ISSN 1814-3237     10.5281/zenodo.3954021
• TOFAN-DOROFEEV, Elena; IONIȚĂ, Olga; ȚÎCU, Lilia; GHENDOV, Veaceslav. Contribuții la studiul speciei Cypripedium Calceolus L. (Orhidaceae) în rezervația „Plaiul Fagului”. In: Horticultură, Viticultură și vinificație, Silvicultură și grădini publice, Protecția plantelor, Simpozionului Științific Internaționala „Horticultura modernă – realizări și perspective”. Vol. 47, 1-2 octombrie 2018, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Universitatea Agrară de Stat din Moldova, 2018, pp. 416-421. ISBN 978-9975-64-296-5.4
• Informații generale despre Rezervația științifică Plaiul Fagului accesat 2013.01.10

Lectură suplimentară

• Cuza, Petru; Postolache, Gheorghe; Gociu, Dmitrii; Curoș, B. (2006). „Rezervația științifică „Plaiul Fagului " – arie reprezentativă din Codrii Moldovei” (PDF). Mediul Ambiant (2 (26)): 32-35. Arhivat din original (PDF) la 8 iulie 2020. Accesat în 8 iulie 2020.