Wikipedia

Pătlagină

gen de plante
(Redirecționat de la Plantago)
Pătlagină

Plantago major
Clasificare științifică
SupradomeniuBiota
SupraregnEukaryota
RegnPlantae
SubregnViridiplantae
InfraregnStreptophyta
DiviziuneTracheophytes
SubdiviziuneSpermatophytes
OrdinLamiales
FamiliePlantaginaceae
Gen
Plantago[1][2]
L., 1753
Tip taxonomic
Plantago major L., 1753
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Pătlagina (Plantago) este un gen de aproximativ 200 de specii de plante mici. Pătlaginile sunt folosite drept sursă de hrană de către larvele unor specii de fluturi.

Descriere

modificare

Pătlagina este o plantă erbacee perenă, de 10 – 50 cm înălțime, cu frunze ovate sau lanceolate, cu tulpini florifere drepte, cu inflorescențe terminale în formă de spic și cu floricele gălbui, mici.

Răspândire

modificare

Pătlagina Plantago major este foarte răspândită, vegetând și în locuri bătătorite în care alte specii nu cresc. Crește pe marginea drumurilor, în buruienișuri, în pășuni, culturi, de la câmpie până în zona alpină.

Se cultivă numai Plantago lanceolata (pătlagina îngustă).

Acțiune farmacologică

modificare

Se folosesc frunzele (Folium Plantaginis). Principiile active sunt: mucilagii, vitamina K, tanin, glicozidul aucubina, polifenoli, alantoină. Acționează ca emolient și expectorant, antihemoragic, cicatrizant, hipocolesterolemiant, antiseptic, hipotensor. Se mai folosește la ulcerul gastric, catar (urinar sau digestiv), hipertensiune, răni, ulcere varicoase, laringite, stomatite, traheite, hemoroizi, conjunctivite și blefarite etc. Planta este folosită ca plantă medicinală. Substanța activă este glicozidul aucubina, dar conține și polifenoli, polizaharide, mucilagii, vitamina C, tanin, siliciu, potasiu, zinc. Este rudă apropiată cu Pătlagină lată (Plantago major), Pătlagina medie (Plantago media). În industria farmaceutică și în medicina populară este folosită frunzele acestora.

Pătlagina este un anti-bacterian puternic, anti-inflamator și cicatrizant, astfel frunzele zdrobite pot fi un remediu pentru mușcături de insecte, în cazul unor arsuri minore. Datorită proprietăților anti-bacteriene, anti-inflamatorii este folosit pentru tratarea bolilor inflamatorii ale căilor respiratorii, pentru ameliorarea tusei, și ca expectorant. Dizolvă mucusul aderent, promovează formarea de spută (secreția traheobronșică). Acoperă mucoasa membranei și ameliorează inflamația, elimină reflexul de tuse.

Având în vedere lipsa reacțiilor adverse, este folosit cu succes și în pediatrie. Uneori este folosit ca și laxativ datorită faptului că miezul se umflă ușor.

Pentru uz extern, în medicina populară, este folosit pentru leziunile superficiale, răni purulente, tăieturi, ulcer care se vindecă greu și pentru ameliorarea sângerării. Frunzele proaspete de pătlagină se pun pe răni care se vindecă lent: este antiseptic, astringent, închide rana, facilitează coagularea sângelui.

Specii

modificare

Există aproximativ 200 de specii ale genului Plantago, printre care:


Galerie

modificare
  •  
    Plantago alpina
  •  
    Plantago lanceolata
  •  
    Plantago lanceolata
  •  
    Plantago nivalis
  •  
    Plantago lanceolata
  •  
    Plantago coronopus
  •  
    Plantago media stepposa
  •  
    Plantago maritima

Note

modificare
  1. ^ Genera Plantarum[*][[Genera Plantarum (5th edition of Genera Plantarum by Carl Linnaeus)|​]], p. 52  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  2. ^ Species Plantarum. Ediția I-a, vol. I[*]​, p. 112  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)

Bibliografie

modificare
  • Florentin Crăciun, Mircea Alexan, Carmen Alexan - Ghidul plantelor medicinale uzuale, Editura științifică, București 1992, pag. 136

Legături externe

modificare
 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Pătlagină


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pătlagină&oldid=16055517