Plasa Curtici, județul Arad
Plasa Curtici a fost o unitate administrativă, o sub-diviziune administrativă de ordin doi, din cadrul județului Arad (interbelic), cu reședința în localitatea omonimă Curtici. [1]
Descriere
modificarePlasa Curtici a funcționat între anii 1941-1950. Prin Legea nr. 5 din 6 septembrie 1950 au fost desființate județele și plășile din țară, pentru a fi înlocuite cu regiuni și raioane, unități administrative organizate după model sovietic.
Istoric, administrație
modificareÎn anul 1930
modificareÎn 1930, teritoriul județului era împărțit în nouă plăși: I. Plasa Aradul-Nou, II. Plasa Chișineu-Criș, III. Plasa Hălmagiu, IV. Plasa Ineu, V. Plasa Pecica, VI. Plasa Sfânta Ana, VII. Plasa Sebiș, VIII. Plasa Șiria și IX. Târnova. Ulterior a fost înființată și Plasa Radna. Singurul oraș al județului era municipiul Arad.
În același an 1930, organizarea administrativă a județului cuprindea capitala/reședința judetului Arad, care era municipiul Arad și care era singurul oraș. Județul avea 226 sate, împartite astfel: Plasa Aradul-Nou - 22 sate, Plasa Chișineu-Criș - 19 sate, Plasa Hălmagiu - 45 sate, Plasa Ineu - 15 sate, Plasa Pecica - 12 sate, Plasa Radna - 36 sate, Plasa Sântana - 13 sate, Plasa Sebiș - 37 sate, Plasa Șiria - 11 sate și Plasa Târnova - 16 sate. [2]
În anul 1947
modificareÎn 1947, organizarea județului cuprindea un număr maxim de plăsi, treisprezece (13), după cum urmează Aradul-Nou, Chișineu-Criș, Curtici (cu sediul în localitatea omonimă, Curtici), Plasa Gurahonț (cu sediul în localitatea omonimă, Gurahonț), Hălmagiu, Ineu, Pecica (cu sediul în localitatea omonimă, Pecica), Radna, Plasa Săvârșin (cu sediul în localitatea omonimă, Săvârșin), Plasa Sebiș, Sfânta Ana, Șiria și Târnova.
Legislație
modificareAlte articole
modificareși
Materiale documentare
modificareNote, referințe
modificareLegături externe
modificare- Județul Arad pe România Interbelică pe web site-ul Memoria.ro