Plasa Vinga, județul Timiș-Torontal

Plasa Vinga din județul Timiș-Torontal a fost o unitate administrativă din cadrul județul Timiș-Torontal.

Reședință de plasă era localitatea omonimă, comuna Vinga, astăzi oraș din județul actual Arad.

Organizare

modificare

Teritoriul județului era împărțit inițial în zece plăși, iar ulterior în treisprezece plăși:[1]

  1. Plasa Buziaș, reședință Buziaș (cu 25 de comune),
  2. Plasa Centrală, reședință Timișoara (cu 23 de comune),
  3. Plasa Ciacova, reședință Ciacova (cu 17 comune),
  4. Plasa Deta, reședință Deta (cu 16 comune),
  5. Plasa Jimbolia, reședință Jimbolia (cu 10 comune),
  6. Plasa Lipova, reședință Lipova (cu 27 de comune),
  7. Plasa Periam, reședință Periam (cu 17 comune),
  8. Plasa Recaș, reședință Recaș (cu 29 de comune),
  9. Plasa Sânnicolau Mare, reședință Sânnicolau Mare (cu 13 comune),
  10. Plasa Vinga, reședință Vinga (cu 18 comune), respectiv
  11. Plasa Comloș, reședință Comloșu Mare (cu 9 comune, înființată ulterior),
  12. Plasa Gătaia, reședință Gătaia (cu 17 comune, înființată ulterior) și
  13. Plasa Giulvăz, reședință Giulvăz (cu 16 comune, înființată ulterior).

Populație

modificare

Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 499.443 de locuitori, dintre care 37,6% români, 34,9% germani, 15,4% maghiari, 5,8% sârbi și croați ș.a.[2] Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor erau romano-catolici (48,6%), urmați de ortodocși (41,1%), greco-catolici (2,8%), reformați (2,5%) ș.a.[3]

Mediul urban

modificare

În anul 1930 populația urbană a județului (municipiul Timișoara și orașul Lipova) era de 97.580 locuitori.

Note, referințe

modificare
  1. ^ Portretul României Interbelice - Județul Timiș-Torontal
  2. ^ Recensământul general al populației României din 29 decemvrie 1930, Vol. II, pag. 468-475
  3. ^ Recensământul general al populației României din 29 decemvrie 1930, Vol. II, pag. 755-758

Legături externe

modificare