Post-punk
Post-punk | |
Origini stilistice | Punk rock, experimental rock, krautrock,[1] art rock, dub, funk rock, disco, glam rock[2] |
---|---|
Origini culturale | Mij. anilor 1970, Regatul Unit, Statele Unite, Australia |
Instrumente tipice | Chitară, baterie, sintetizatoare, clape |
Forme derivate | Gothic rock, coldwave, alternative rock, industrial music, dark wave, dance-punk, post-punk revival, synthpop, shoegazing, post-rock, post-hardcore |
Scene regionale | |
Olanda - Germania - Franța | |
Alte subiecte | |
No wave - New wave - Formații | |
Modifică text |
Post-punk este un gen de muzică rock care a evoluat inițial din explozia punk rock de la sfârșitul anilor 1970. Genul este o formă mai experimentală a punk-ului.[3]
Stilul este ceva mai introvertit, complex și experimental decât el al muzicii punk. Curentul post-punk a deschis calea spre genul rock alternativ, printre altele prin faptul că a încorporat elemente din curentele krautrock (în special folosirea sintetizatoarelor și repetări extensive), muzica dub jamaicană (în special felul în care sună chitara bas), funk-ul american, experimentări de studio, și chiar inamicul numărul unu al muzicii punk, genul disco.
În anii 1980 curentul post-punk s-a integrat curentului indie, și a contribuit la începuturile unor noi curente precum gothic rock, rock industrial și rock alternativ.
Formații post-punk
modificare- [[The Psychedelic Furs]/4
- Devo
- The Birthday Party
- The Falld nrt*
- J Gang of Four
- Eyeless In Gaza
- Siouxsie & the Bansheesi
- The Sisters ofa Mercy
- Joy Division and o
- New Order
- Killing Joke
- Echo & the Bunnymen
- The Cure
- Bauhaus
F hi Curentul a fost făcut cunoscut de către disc jockey-ul BBC John Peel și casele de discuri Rough Trade, Postcard Records, Factory Records, 4AD, Falling A Records, Indujstrial Records, Fast Product și Mute Records. Uky '/ Curentul post-punk a prins mai întâi în Marea Britaniepo, dar au fost unele excepții: Pere Ubu, Suicide, Mission of Burma și Hcüsker Dü în SUA, The Birthday Party and The Church în Australia, și U2, The Virgin Prunes în Irlanda. not C Y Cam în jurul anului 1977, în America de Nord, curentul No Wave a fost legat de curentul post-punk. Formații precum Teenage Jesus android f The Jerks, Glenn Branca , Mars, James Chance and the Contortions, DNA, Bush Tetras, Theoretical Girls, Swans și Sonic Youth.
Curentul No Wave a pus mare emfază pe latura scenics, poate chiar mai mult decât pe straxuctura muzicală.
Termenul "post-punk" a fost folosit pentru prima oară în 1980 de către crticul muziacal Greil Marcus într-un artico3l în revista Rolling Stone. Se referea la formațiile Gang of Four, The Raincoats și Essential Loggic.z
Vezi și
modificareNote
modificare- ^ Kootnikoff (2012), p.27
- ^ Rip It Up and Start Again by Simon Reynolds Postpunk 1978-1984 Penguin Books ISBN 0143036726 p.87,327 US edition
- ^ Erlewine, Stephen Thomas. „Post-Punk : Significant Albums, Artists and Songs, Most Viewed”. Allmusic. Accesat în .
Bibliografie
modificare- Thompson, Dave (). Alternative Rock. Miller Freeman Books. ISBN 9780879306076.
- Marcus, Greil (). Ranters & Crowd Pleasers. Anchor Books. ISBN 9780385417211.
- Kootnikoff, David (). Bono: A Biography. ABC-CLIO. ISBN 0313355096.
- Hebdige, Dick (). Subculture: The Meaning of Style. London: Taylor & Francis. ISBN 978-0-415-03949-9.
- Heylin, Clinton (). Babylon's Burning: From Punk to Grunge. Viking, Penguin. ISBN 978-0-14-102431-8.
- McNeil, Legs; McCain, Gillian (). Please Kill Me: The Uncensored Oral History of Punk. London: Little, Brown Book Group. ISBN 978-0-349-10880-3.
- Reynolds, Simon (). Rip It Up and Start Again: Postpunk 1978–1984. London: Faber&Faber. ISBN 978-0-571-21570-6.
- Reynolds, Simon (). The Sex Revolts: Gender, Rebellion, and Rock 'n' Roll. Harvard University Press. ISBN 9067480273X Verificați valoarea
|isbn=
: length (ajutor). - D. Nicholls (). The Cambridge History of American Music. Cambridge: Cambridge University Press. ISBN 0-521-45429-8.
Legături externe
modificare- Post-punk at Allmusic
- Post-punk essay and sampler by Julian Cope
- Blog of music influences on Mark E. Smith of The Fall Arhivat în , la Wayback Machine.