Pouvanaa a Oopa

om politic polinezian
Pouvanaa a Oopa
Date personale
Nume la nașterePouvana'a a Oopa Tetuaapua Modificați la Wikidata
Născut[2][3][4][5] Modificați la Wikidata
Huahine⁠(d), Polinezia Franceză, Franța Modificați la Wikidata
Decedat (81 de ani)[2][4][3] Modificați la Wikidata
Tahiti, Polinezia Franceză, Franța Modificați la Wikidata
CopiiMarcel Pouvanaa Oopa[*][[Marcel Pouvanaa Oopa (French Polynesian politician (1917–1961))|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Franța Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba franceză[4]
tahitien[*][[tahitien (limba)|​]] Modificați la Wikidata
Senator al Franței Modificați la Wikidata
În funcție
 – [1]
Circumscripția🇵🇫
Deputat al Franței Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Circumscripțiapremière circonscription de la Polynésie française[*][[première circonscription de la Polynésie française (constituency of the French Fifth Republic)|​]]
Legislaturăpremière législature de la Cinquième République française[*][[première législature de la Cinquième République française |​]]
În funcție
 – 
Circumscripția🇵🇫
Legislatură3rd Legislature of the French Fourth Republic[*][[3rd Legislature of the French Fourth Republic |​]]
În funcție
 – 
Circumscripția🇵🇫
Legislatură1st Legislature of the French Fourth Republic[*][[1st Legislature of the French Fourth Republic |​]]
deuxième législature de la Quatrième République française[*][[deuxième législature de la Quatrième République française |​]]

Partid politicRassemblement des populations tahitiennes[*][[Rassemblement des populations tahitiennes (political party in French Polynesia)|​]]  Modificați la Wikidata

Pouvana'a a Oopa Tetuaapua, cunoscut și ca Pouvanaa a Oopa, (n. , Huahine⁠(d), Polinezia Franceză, Franța – d. , Tahiti, Polinezia Franceză, Franța) a fost un politician tahitian care s-a remarcat ca promotor al independenței Polineziei Franceze. El este considerat ca metua (tatăl) al mișcării de independență a Polineziei Franceze.

Pouvanaa a fost deputat în Adunarea Națională a Franței din 1948 până în 1958, când a fost condamnat pentru incendiere la o pedeapsă de opt ani de închisoare, plus încă 15 ani de exil în Franța. După ce a fost grațiat de președintele Charles de Gaulle în 1968, s-a întors în Polinezia Franceză și a servit ca senator din 1971 până la moartea sa, în 1977. Condamnarea sa a fost anulată în 2018, după ce au apărut noi dovezi care au arătat că poliția franceză a fabricat probe sau că le-a smuls prin amenințări cu violența și că guvernatorul a raportat arestarea lui Pouvanaa chiar înaintea izbucnirii incendiilor.[6]

Biografie

modificare

Tinerețea

modificare

Pouvanaa a Oopa s-a născut în anul 1895 în localitatea Maeva de pe insula Huahine (Insulele Societății, Polinezia Franceză).[7] Mama lui era de origine polineziană, în timp ce tatăl său era un marinar danez.[8]

El a fost veteran al Primului Război Mondial, servind ca militar în Batalionul Pacific al Armatei Franceze.[7] Pouvanaa a lucrat apoi ca vânzător de cartofi prăjiți și dulgher.[9]

Activitatea politică

modificare

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial Pouvanaa i-a criticat pe oamenii care au profitat financiar de pe urma războiului și a fost exilat în 1942 pe un recif al insulei natale Huahine.[7] După sfârșitul războiului și eliberarea Franței, Pouvanaa a continuat să critice dominația colonială franceză a insulelor polineziene. În 1947 a fost urmărit penal pentru „contestarea autorității guvernamentale”, dar a fost achitat.[7] În octombrie 1947 a fondat un partid politic, Adunarea democratică a populațiilor tahitiene (RDPT),[9] care a promovat naționalismul tahitian și încetarea stăpânirii coloniale franceze.

Pouvanaa a fost ales pentru prima dată ca deputat în Adunarea Națională a Franței în 1949, devenind primul polinezian francez care a fost membru al Camerei Deputaților.[7] El a fost reales în continuare în Adunarea Națională a Franței în 1951[10] și 1956.[11]

El a devenit conducătorul administrației locale a insulelor în 1958.[12] Sub sloganul „Tahiti pentru tahitieni; francezii în mare!”, partidul RDPT al lui Pouvanaa a câștigat detașat alegerile locale.[9] Pouvanaa a acuzat guvernul Franței că a lăsat intenționat economia locală să se deterioreze.[9] În calitate de membri ai administrației locale, Pouvanaa și susținătorii săi au promulgat primul impozit pe venit din Polinezia Franceză pentru a obține mai multe venituri din economia locală, care era dominată în acea vreme de oameni de afaceri francezi și chinezi.[9] Această decizie a provocat o grevă a oamenilor de afaceri și apoi o revoltă civilă la Papeete, în cursul căreia s-a aruncat cu pietre asupra clădirii Adunarea Polineziei Franceze, iar conducerea administrației locale a fost nevoită să abroge legea.[13]

Pouvanaa a fost un susținător puternic al independenței Polineziei Franceze în timpul referendumului din Polinezia Franceză din 1958, care a fost o parte componentă a referendumului constituțional francez.[14] El a făcut campanie pentru respingerea constituției franceze și obținerea independenței față de Franța. Cu toate acestea, funcționarii oficiali guvernamentali au restricționat campania de respingere, iar în unele insule mai îndepărtate alegătorii nici măcar nu au știut că puteau vota „nu”.[15] Referendumul s-a încheiat cu scorul de 62 %–36 % în favoarea noii constituții,[15] iar Polinezia Franceză a rămas un teritoriu francez. Cu toate acestea, unii comentatori locali cred că alegătorii ar fi votat majoritar „nu” în situația unei campanii libere.[15]

Arestarea și exilul în Franța

modificare

În 1958 Pouvanaa a fost trimis în judecată pentru incendiere la Papeete,[15] fiind acuzat că a condus revolta populației polineziene și că a încercat să incendieze orașul.[16] În octombrie 1959 a fost găsit vinovat și condamnat la opt ani de închisoare și la încă cincisprezece ani de exil în Franța metropolitană.[17] A fost eliberat din închisoare în 1962.[17] Președintele francez Charles de Gaulle l-a grațiat în 1968 pe Pouvanaa, permițându-i astfel să se întoarcă în Polinezia Franceză în 1969.[14]

Ultimii ani

modificare

Pouvanaa a concurat la alegerile parlamentare din 1971 și a fost ales în Senatul Francez, ca reprezentant al Polineziei Franceze.[14] A continuat să dețină această funcție până la moartea sa în 1977.[7]

A murit pe 10 ianuarie 1977 în Tahiti.[7]

Moștenire

modificare
 
Monumentul lui Pouvanaa a Oopa

În 1982 a fost înălțat un monument dedicat lul Pouvanaa a Oopa în fața clădirii Adunării Polineziei Franceze din Papeete.[18] Monumentul memorial al lui Pouvanaa a devenit un loc de adunare al tahitienilor în timpul testelor nucleare franceze din 1995. Aproape o treime din populația tahitiană adultă s-a adunat în iulie 1995 în fața monumentului lui Pouvanaa pentru a protesta împotriva detonării unor bombe nucleare franceze pe insulele Arhipelagului Tuamotu.[19] O stradă din Papeete, Avenue Pouvanaa A Oopa, a fost numită, de asemenea, în cinstea sa.[20]

Familia lui Pouvanaa a cerut rejudecarea procesului de incendiere în 1988, dar cererea ei a fost respinsă de Ministerul Justiției de la Paris.[16]

În iulie 2009 Adunarea Polineziei Franceze a adoptat în unanimitate o rezoluție prin care a cerut guvernului francez rejudecarea procesului lui Pouvanaa a Oopa.[16] Apelul a fost repetat în 2013.[21] Condamnarea lui Pouvanaa a Oopa a fost anulată de Curtea de Casație în anul 2018, după ce au apăru noi dovezi care au arătat că poliția franceză a fabricat probe sau că le-a smuls prin amenințări cu violența și că guvernatorul a raportat arestarea lui Pouvanaa chiar înaintea izbucnirii incendiilor.[6][22]

  1. ^ senat.fr, accesat în  
  2. ^ a b senat.fr 
  3. ^ a b Pouvanaa Tetuaapua Oopa, Roglo 
  4. ^ a b c Autoritatea BnF, accesat în  
  5. ^ Tetuaapua, Pouvanaa Oopa, base Sycomore, accesat în  
  6. ^ a b „French court quashes conviction of Tahitian separatist leader”. RNZ. . Accesat în . 
  7. ^ a b c d e f g „Tahiti loses two of its most colourful veterans”. Pacific Islands Monthly. 48 (3). . p. 68-69 – via National Library of Australia. 
  8. ^ Kernahan, Mel (). White Savages in the South Seas. Verso. p. 18. ISBN 9781859840047. 
  9. ^ a b c d e „Foreign News: Tahiti's Troubles”. Time Magazine. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ „Pouvanaa a Oopa Reelected in Fr. Oceania”. Pacific Islands Monthly. XXII (4). . p. 15 – via National Library of Australia. 
  11. ^ „Fr. Oceania Re-Elects Pouvanaa a Oopa”. Pacific Islands Monthly. XXVI (7). . p. 157 – via National Library of Australia. 
  12. ^ „Leftist Party takes over in French Polynesia”. Pacific Islands Monthly. XXVIII (9). . p. 21 – via National Library of Australia. 
  13. ^ „Work ceases in Papeete. Tahiti Assembly Stoned: New Tax Hurriedly Repealed”. Pacific Islands Monthly. XXVIII (10). . p. 14 – via National Library of Australia. 
  14. ^ a b c „Senator Pouvanaa!”. Pacific Islands Monthly. 42 (10). . p. 25 – via National Library of Australia. 
  15. ^ a b c d „Pouvanaa and 22 Others Arrested”. Pacific Islands Monthly. XXIX (4). . p. 19-20 – via National Library of Australia. 
  16. ^ a b c „Call to rehabilitate French Polynesia's Pouvanaa a Oopa”. Radio New Zealand. . Accesat în . 
  17. ^ a b „News From French Polynesia New Deal For The Isolated Marquesas”. Pacific Islands Monthly. XXXIII (3). . p. 139 – via National Library of Australia. 
  18. ^ „Pouvanaa: A monumental blunder?”. Pacific Islands Monthly. 53 (7). . p. 25-27 – via National Library of Australia. 
  19. ^ Stanley, David (). Moon Handbooks Tahiti: Including the Cook Islands. pp. 86, 131–132. ISBN 1-56691-412-4. 
  20. ^ „Temaru pushes Papeete street name changes”. Pacific Islands Report. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  21. ^ „Call to review 1959 conviction of Tahiti's Pouvanaa”. RNZ. . Accesat în . 
  22. ^ „L'ancien député polynésien Pouvana'a a Oopa innocenté soixante ans après” (în franceză). Le Monde. . Accesat în .