În astronomie, precovery (din engleză: „pre-discovery recovery”)[1][2] sau predescoperire este procesul prin care se găsește o imagine a unui obiect nou descoperit în imagini arhivate sau plăci fotografice create anterior descoperirii, pentru calculul mai precis al orbitei obiectului. Asta se întâmplă deseori cu planete minore, dar uneori o cometă, planetă pitică, un satelit natural sau o stea pot fi găsite între imaginile vechi arhivate; s-au obținut chiar și observații de predescoperire pentru exoplanete.[3]

Calculul orbitei unui corp astronomic implică măsurarea poziției acestuia cu mai multe ocazii. Cu cât sunt mai separate în timp măsurătorile, cu atât crește precizia orbitei determinate. Pentru corpurile nou descoperite există deseori doar zile sau săptămâni de măsurători, ceea ce permite doar o determinare imprecisă a orbitei.

Când se descoperă un obiect de importanță mare (ca asteroizi cu o șansă de a lovi Pământul), cercetătorii încep o căutare a imaginilor predescoperite. Pentru aceasta se folosesc calcule preliminare ale orbitei pentru prezicerea locațiilor în care ar putea apărea pe imaginile arhivate, imagini care au uneori o vechime de decenii. Dacă se găsesc astfel de imagini, acestea pot fi folosite pentru calculul mai precis al orbitei.

Până la apariția calculatoarelor performante era impractică analiza automată a imaginilor pentru descoperirea de planete minore, iar procesul manual era foarte laborios. De obicei, aceste imagini au fost realizate cu ani sau decenii mai devreme pentru alte scopuri (studiul galaxiilor, etc.) și nu era rentabilă analiza manuală a imaginilor pentru descoperirea de asteroizi. Dar în ziua de azi calculatoarele pot analiza imagini astronomice digitale și le pot compara cu cataloage stelare care conțin până la 1 miliard de poziții stelare, pentru a vedea dacă una din acele „stele” (puncte luminoase) este de fapt o predescoperire a unui obiect deja descoperit. Tehnica a fost folosită până la mijlocul anilor 1990 pentru a determina orbitele unui număr foarte mare de planete minore.

Într-un caz extrem de predescoperire, un obiect a fost descoperit la data de 31 decembrie 2000, cu numele provizoriu 2000 YK66, în urma căreia i s-a calculat o orbită apropiată de Pământ. Imaginile arhivate au surprins obiectul încă de pe 23 februarie 1950, când a primit numele provizoriu 1950 DA și apoi a fost pierdut timp de jumătate de secol. Distanța mare dintre observații a permis o precizie neobișnuit de mare a calculului orbitei și în urma acestuia s-a dovedit că asteroidul avea de fapt o mică șansă de a se ciocni cu Pământul. După determinarea orbitei cu suficientă precizie, corpul poate primi un număr alături de nume (în acest caz, (29075) 1950 DA).

Asteroidul 69230 Hermes a fost descoperit în anul 2003 și numerotat, dar a mai fost descoperit în imagini de arhivă din 1937, când a primit un nume, dar apoi obiectul a fost pierdut. Prin urmare, vechiul său nume - Hermes - a fost adăugat la număr. Centaurul 2060 Chiron a fost descoperit în 1977, iar imaginile predescoperite datau încă din 1895.[4]

Un alt caz extrem de predescoperire este asociat planetei Neptun. Galileo Galilei a observat Neptun la 28 decembrie 1612 și 27 ianuarie 1613, când o parte din orbita sa se afla direct în spatele lui Jupiter (privit de pe Pământ). Deoarece Neptun se mișcă foarte încet și nu este foarte luminos (comparativ cu alte planete de la acea vreme), Galileo a confundat planeta cu o stea fixă[5] și Neptun a rămas nedescoperit până în 1846. Galileo a notat că „steaua” nu pare să se miște prin observația că nu și-a schimbat distanța aparentă față de stea cunoscută. În 1795 și astronomul Lalande a confundat Neptun cu o stea.[6] În 1690, astronomul John Flamsteed a făcut același lucru cu Uranus, pe care l-a catalogat drept „steaua” 34 Tauri.

Planete pitice

modificare

Datele de descoperire și predescoperire pentru unele planete pitice cunoscute și probabile:

Obiect Anul descoperirii Anul predescoperirii
Pallas 1802 1779[7]
Pluto 1930 1909[8]
Huya 2000 1996[9]
Ixion 2001 1982[10]
Quaoar 2002 1954[11]
2002 MS4 2002 1954[12]
Sedna 2003 1990[13]
Orcus 2004 1951[14]
Haumea 2004? 1955[15]
Eris 2005 1954[16]
Makemake 2005 1955[17]
2007 OR10 2007 1985[18]
2013 FZ27 2013 2001[19]

Vezi și

modificare
  1. ^ McNaught, R. H.; Steel, D. I.; Russell, K. S.; Williams, G. V. (). „Near-Earth Asteroids on Archival Schmidt Plates”. În Jessica Chapman; Russell Cannon; Sandra Harrison; Bambang Hidayat. Proceedings, The future utilisation of Schmidt telescopes. IAU Colloquium 148. 84. Bandung, Indonesia: Astronomical Society of the Pacific. p. 170. Bibcode:1995ASPC...84..170M. Accesat în . 
  2. ^ [1] AANEAS: A Valedictory Report
  3. ^ Villard, Ray; Lafreniere, David (). „Hubble Finds Hidden Exoplanet in Archival Data”. HubbleSite NewsCenter. NASA. Accesat în .  Legătură externa în |work= (ajutor)
  4. ^ „JPL Small-Body Database Browser: 2060 Chiron (1977 UB)” (2009-09-17 last obs). Accesat în . 
  5. ^ Fred William Price (). The planet observer's handbook. Cambridge University Press. p. 352. Accesat în . 
  6. ^ Fred William Price (). The planet observer's handbook. Cambridge University Press. p. 352. Accesat în . 
  7. ^ Charles Messier, premier observateur de l’astéroïde Pallas (în franceză), Ciel & Espace, 2011-04-22T10:56:02  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  8. ^ Wild, W. J.; Buchwald, G.; Dimario, M. J.; Standish, E. M. (), Serendipitous Discovery of the Oldest Known Photographic Plates with Images of Pluto, 30, NASA/ADS 
  9. ^ „JPL Small-Body Database Browser: 38628 Huya (2000 EB173)” (2009-06-13 last obs). Accesat în . 
  10. ^ „JPL Small-Body Database Browser: 28978 Ixion (2001 KX76)” (2009-05-21 last obs). Accesat în . 
  11. ^ „JPL Small-Body Database Browser: 50000 Quaoar (2002 LM60)” (2009-09-12 last obs). Accesat în . 
  12. ^ „JPL Small-Body Database Browser: (2002 MS4)”. . Accesat în . 
  13. ^ „JPL Small-Body Database Browser: 90377 Sedna (2003 VB12)” (2010-01-05 last obs). Accesat în . 
  14. ^ „JPL Small-Body Database Browser: 90482 Orcus (2004 DW)” (2009-04-28 last obs). Accesat în . 
  15. ^ „JPL Small-Body Database Browser: 136108 Haumea (2003 EL61)” (2010-01-26 last obs). Accesat în . 
  16. ^ „JPL Small-Body Database Browser: 136199 Eris (2003 UB313)” (2009-11-20 last obs). Accesat în . 
  17. ^ „JPL Small-Body Database Browser: 136472 Makemake (2005 FY9)” (2010-01-26 last obs). Accesat în . 
  18. ^ „JPL Small-Body Database Browser: 225088 (2007 OR10)” (2009-10-19 last obs). Accesat în . 
  19. ^ „JPL Small-Body Database Browser: 2013 FZ27)” (2014-03-26 last obs). Accesat în . 

Legături externe

modificare