Un premetrou este o linie de tramvai sau de metrou ușor care include segmente construite la standard de tranzit rapid, în cele mai multe cazuri ca parte a unui viitor proces de conversie într-o linie completă de metrou. În general, premetroul circulă prin galerii subterane dedicate în zonele centrale ale orașelor în care există un astfel de sistem.[1]

Un tramvai aparținând Metroului din Charleroi în stația Parc

Conceptul a fost dezvoltat în Republica Federală Germană, în anii 1960,[2] când, în loc să realizeze imediat rețele complete de metrou foarte scumpe, germanii au implementat soluția construirii la început de tuneluri doar în centrul orașelor. Pe termen scurt, acestea puteau fi folosite de tramvaie, dar intenția pe termen lung era de convertire a lor în sisteme integrale de metrou. Ideea s-a răspândit și în alte țări europene în anii 1970, în special în Belgia, unde aceste sisteme au fost numite premetrouri.[2]

Listă de premetrouri

modificare
Țară Oraș Rețea Pus în
operare
Lungime
în km
Număr de
linii
Număr de
stații
Observații - Particularități
  Argentina Buenos Aires Premetroul din Buenos Aires 1987 7,4 1 18 Linii: Premetro E2
  Austria Viena Straßenbahn Wien
Lokalbahn Wien–Baden
1959 1,8 5 7 Linii: 1, 6, 18, 62, WLB[3]
  Belgia Bruxelles[4] STIB (Vezi : Premetroul din Bruxelles) 1969 8 15 Linii: 3, 4, 7, 25, 32, 51, 55, 82
  Belgia Antwerpen[5] Tramvaiul din Antwerpen (Vezi : Premetroul din Antwerpen) 1975 8 6 11 Linii: 23568915
  Belgia Charleroi[6] Tramvaiul din Charleroi (Vezi : Metroul ușor din Charleroi) 1976 33 4 48 Linii: M1M2M3M4
   Elveția Zürich VBZ 1986 2,2 2 3 Inițial prin tunelul Metroului din Zürich,
Linii: 7, 9
  Polonia Poznań[7] Tramvaiul rapid din Poznań 1997 8,1 6 8 Linii: 12, 14, 15, 16 și 26 (în orele de vârf), N21 (linie de noapte)
  Polonia Cracovia[8] Tramvaiul rapid din Cracovia 2008 22 2 Linii: 50, 52
  Regatul Unit Newcastle upon Tyne Metroul din Tyne and Wear 1980 74,5 2 60 Linii: Green line, Yellow line
  Rusia Volgograd Metrotramvaiul din Volgograd 1984 17,3 2 22 Linii: ST1, ST2
  Statele Unite Los Angeles Metroul din Los Angeles 1990 3 Linii: Blue line, Green line, Gold line

Vezi și

modificare
  1. ^ John Hoyle (). „Letters to the editor -- The tram is the answer”. Sydney Morning Herald. Accesat în . Orașe precum Frankfurt și Köln în Germania de Vest și-au dezvoltat sistemul de tramvaie introducând un concept cunoscut drept „premetrou”. În aces sistem, tramvaiele sau vehiculele de tip metrou ușor folosesc intensiv tunelurile, liniile de rezervă și, prin utilizarea scărilor rulante, aceste vehicule pot opera în stații supraterane sau subterane. 
  2. ^ a b Ian Yearsley (). „Trams are coming back”. New Scientist. Reed Business Information Ltd. Accesat în . Însă, în loc să construiască imediat sisteme integrale foarte scumpe, germanilor le-a venit ideea de a construi la început tuneluri doar în centrul orașelor. Destinate pe termen lung transformării în rețele complete de metrou, pe termen scurt aceste sisteme puteau fi folosite de tramvaiele care continuau să circule la suprafață în afara centrelor orașelor. Ideea s-a răspândit și în alte țări europene, în special în Belgia, unde a devenit cunoscută drept pre-metrou. Astăzi, Bruxelles, Frankfurt, Stuttgart și multe alte orașe sunt împânzite în zonele centrale de șantiere pentru a-și muta trenurile în subteran. 
  3. ^ germană {{{1}}} pe Wikipedia.de
  4. ^ Geoffroy Fabre (). „Une station fantôme au secours du futur Métro Nord de la STIB”. RTBF. Accesat în . 
  5. ^ „Antwerpen Tram & Premetro”. UrbanRail.net. . Accesat în . Rețeaua de tramvaie din Antwerpen este una tipică de premetrou. 
  6. ^ „Charleroi Premetro”. UrbanRail.net. . Accesat în . Metroul din Charleroi Metro este o rețea tipică de premetrou, spre exemplu tramvaiele circulă subteran în centrul orașului și pe viaducte sau trasee separate de restul traficului în alte zone (similar cu sistemul german Stadtbahn). 
  7. ^ „Poznański Szybki Tramwaj” (în poloneză). mpk.poznan.pl. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ „Krakowski Szybki Tramwaj” (în poloneză). investmap.pl. . Accesat în .