Prepuțul clitorisului

Detalii
Prepuțul clitorisului
Prepuțul clitorisului, evidențiat prin line punctată
Latină	Praeputium clitoridis
Originea embrionară	Pliuri urogenitale
Parte din	Labiei mici și clitorisului
Sistem	Aparatul genital feminin
Artere	Arteră pudendală internă
Vene	Vena pudendalā internă
Nervi	Nervul pudendal
Vase limfatice	Ganglionii limfatici superficiali inghinali
Resurse externe
TA	A09.2.01.009
FMA	20169
Terminologie anatomică

Prepuțul clitorisului (lat. Praeputium clitoridis) (capișon, glugă) este o membrană tegumentară care acoperă glandul clitorisului, formată prin unirea ramurilor anterioare ale labiilor mici. De regulă, nu există simetrie bilaterală la nivelul prepuțului, bifurcările labiilor având un grad diferit de dezvoltare și extensiune.^[1]^[2]

Morfologie

Articole principale: Clitoris și Labia mică.

Prepuțul reprezintă un pliu al pielii labiilor mici care acoperă corpul clitoridian și până la 2/3 din lungimea glandului. Poate să prezinte diferite forme și dimensiuni. Cel mai des, prepuțul are aspectul unei glugi rotunjite, de forma unei arce. Însă se întâlnesc și cazuri când prepuțul este redus doar baza glandului clitoridian sau îl acoperă în întregime. Pielea prepuțului poate fi netedă, rugoasă sau cutată, manifestând variații individuale sau în funcție de vârsta femeii. Prepuțul este bogat în glande sebacee, ce elimină smegmă.

Între prepuț și gland se formează o mică cavitate – camera prepuțială. La unele femei, la marginea inferioară a camerei se află o îngustare a glandului, asemănătoare cu șanțul balano–prepuțial de sub coroana glandului penian.

Suprafața externă a prepuțului reprezintă un epiteliu scuamos cheratinizat. La fete, suprafața internă este acoperită de un epiteliu mucos, cu timpul, la femeile adulte este înlocuit epiteliu scuamos necheratinizat.

Fiziologie

Articol principal: Ciclul răspunsului sexual uman.

Funcția prepuțului constituie protecția glandului clitorisului – una din cele mai sensibile zone ale corpului feminin.

Prepuțul prezintă mobilitate, în timpul excitației sexuale poate să se retragă exteriorizând gland clitorisului. Dar, odată cu creșterea excitației glandul se retrage sub prepuț, spre muntele pubian, pentru a preveni iritația sa.

Referințe

^ Fahmy, Mohamed A. Baky (2020), „Normal Female Prepuce”, Normal and Abnormal Prepuce (în engleză), Springer International Publishing, pp. 279–289, doi:10.1007/978-3-030-37621-5_33, ISBN 978-3-030-37620-8, accesat în 8 ianuarie 2021
^ Puppo, Vincenzo (2013-01), „Anatomy and physiology of the clitoris, vestibular bulbs, and labia minora with a review of the female orgasm and the prevention of female sexual dysfunction”, Clinical Anatomy (în engleză), 26 (1), pp. 134–152, doi:10.1002/ca.22177, accesat în 8 ianuarie 2021 Verificați datele pentru: |date= (ajutor)

Vezi și

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Prepuțul clitorisului

Bibliografie

Di Marino, Vincent; Lepiadi, Hubert. Anatomic Study of the Clitoris and the Bulbo-Clitoral Organ. Heidelberg: Springer, 2014. 152 p. ISBN 978-3-319-04893-2 DOI 10.1007/978-3-319-04894-9

[1] Fahmy, Mohamed A. Baky (2020), „Normal Female Prepuce”, Normal and Abnormal Prepuce (în engleză), Springer International Publishing, pp. 279–289, doi:10.1007/978-3-030-37621-5_33, ISBN 978-3-030-37620-8, accesat în 8 ianuarie 2021

[2] Puppo, Vincenzo (2013-01), „Anatomy and physiology of the clitoris, vestibular bulbs, and labia minora with a review of the female orgasm and the prevention of female sexual dysfunction”, Clinical Anatomy (în engleză), 26 (1), pp. 134–152, doi:10.1002/ca.22177, accesat în 8 ianuarie 2021 Verificați datele pentru: |date= (ajutor)

[1]

[2]