Álmos
Duce al Ungariei, Croației și Nitrei

Împăcarea lui Kàlmàn și Àlmos (Képes krónika).
Date personale
Născut1070 Modificați la Wikidata
Regatul Ungariei
Decedat (59 de ani) Modificați la Wikidata
Constantinopol, Imperiul Bizantin
ÎnmormântatCatedrala din Székesfehérvár[*] Modificați la Wikidata
PărințiGéza I al Ungariei
Synadene
Frați și suroriColoman I al Ungariei Modificați la Wikidata
Căsătorit cuPredslava din Kiev
CopiiAdelaide a Boemiei
Béla al II-lea
Hedwig a Austriei
Ocupațiemonarh Modificați la Wikidata
Activitate
Apartenență nobiliară
Titluriduce
Familie nobiliarăDinastia Arpadiană
Rege[*] Modificați la Wikidata

Álmos (în limbile slovacă și croată: Almoš) (n. 1070, Regatul Ungariei – d. , Constantinopol, Imperiul Roman de Răsărit) a fost un principe maghiar, fiu al regelui Geza I, frate al regelui Coloman. El a ocupat mai multe funcții de conducere în Regatul Ungariei.

Biografia

modificare
Vedeți și: Tercia pars regni

Almos a fost duce al Slavoniei între 1084 și 1091, iar între 1091 și 1095 a devenit duce al Croației[1][2]. Unchiul lui, regele Ungariei Ladislau I dorea ca Álmos să îi urmeze la tron, iar pe Corea să îl preoțească și să îl ridice la rangul de episcop. În 1095, regele Ladislau l-a numit moștenitor pe nepotul lui, regele Croației, Álmos. Cum Coloman nu era deloc atras de cariera de episcop, a fugit în Polonia, unde a căutat sprijin pentru ocuparea tronului. El a revenit în țară după moartea lui Ladislau și a devenit rege al Ungariei. Pe fratele său, Álmos, regele Coloman l-a numit duce de Nitra, ceea ce îi conferea acestuia dreptul să conducă o treime din regat.

În acest timp, ultimul rege nativ al Croației, Petar Svačić, a unificat Croația până la râul Drava prin incorporarea Sloavoniei și l-a alungat pe Almos din teritoriile controlate. În 1097, în bătălia de la Muntele Gvozd, regele maghiar Colomar l-a învins pe Petar și a s-a urcat pe tronul croat, cele două coroane fiind unite într-o uniune personală care avea să reziste până la încheierea primei conflagrații mondiale.

Álmos, după ce a primit sprijin din partea germanilor și boemienilor a intrat în conflict cu fratele său în 1098. Pe 21 august 1104 Álmos s-a căsătorit cu Predslava, fiica lui Sviatopolk al II-lea al Kievului. După ce ducele Álmos s-a reîntors dintr-un pelerinaj în Țara Sfântă, a aflat cu surprindere că ducatul său fusese incorporat în domeniile coroanei, ceea ce l-a determinat să se răscoale din nou împotriva fratelui să.

Coloman a făcut pace cu Álmos in 1108 doar pentru a-i lua prizonieri pe Álmos și pe fiul acestuia din urmă Béla în 1108 ori 1109. Colomoan a dat ordin în 1113 ca Béla să fie orbit, ceea ce ar fi trebuit să îl împiedice să devină rege. După aceasta, el s-a retras la mănăstirea din Dömös, al cărei ctitor era. În 1126, după o conspirație eșuată împotriva regelui Ștefan al II-lea, prințul Álmos a fost obligat să părăsească Ungaria și s-a refugiat la rudele sale din Imperiul Bizantin, unde a rămas până la moartea lui care a intervenit în 1129. Fiul lui Almos, Bela, avea să ajungă rege în 1131, în ciuda faptului că era orb. Resturile pământești ale lui Almos au fost repatriate de regele Bela în 1137.

Pe 21 august 1104 Álmos s-a căsătorit Predslava și a avut următorii copii:

  1. Adelaide a Boemiei (1105/1107–15 septembire 1140), căsătorită cu ducele Soběslav al Boemiei
  2. Béla al II-lea al Ungariei
  3. Hedwig (cunoscută și ca Sophia, 1107–1137/1138) căsătorită cu ducele Adalbert al Austriei
  1. ^ Person Page, www.thepeerage.com 
  2. ^ István Kapitánffy (), Hungarobyzantina: Bizánc és a göröség középkori magyarországi forrásokban (în maghiară), Typotex Kft 

Bibliografie

modificare
  • Cross, Samuel and Sherbowitz-Wetzor, Olgerd. The Russian Primary Chronicle: Laurentian Text, 1953
  • Magyar Életrajzi Lexikon (Akadémiai Kiadó, Budapest, 1967.

Vezi și

modificare


Predecesor:
Stjepan al II-lea
Duce al Croației
pentru Ladislau I

1091–1095
Succesor:
Petar Svačić