Prințul Henric al Țărilor de Jos
| Prințul Henric | |
| Prinț al Țărilor de Jos Prinț de Orania-Nassau | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Willem Frederik Hendrik |
| Născut | 13 iunie 1820 Palatul Soestdijk |
| Decedat | (58 de ani) Castelul Walferdange |
| Înmormântat | Nieuwe Kerk  |
| Cauza decesului | cauze naturale (rujeolă) |
| Părinți | Willem al II-lea al Țărilor de Jos Marea Ducesă Anna Pavlovna a Rusiei |
| Frați și surori | Prințesa Sofia a Țărilor de Jos Prințul Alexandru al Țărilor de Jos Prince Ernest Casimir of the Netherlands[*] Willem al III-lea al Țărilor de Jos |
| Căsătorit cu | Amalia de Saxa-Weimar-Eisenach Prințesa Maria a Prusiei |
| Cetățenie |  Regatul Țărilor de Jos |
| Ocupație | militar |
| Apartenență nobiliară | |
| Titluri | Prince of the Netherlands[*] Lieutenant-représentant[*] (–) |
| Familie nobiliară | Casa de Orania-Nassau |
Modifică date / text  | |
Prințul Willem Frederic Henric al Țărilor de Jos, Prinț de Orania-Nassau (neerlandeză Willem Frederik Hendrik, Prins der Nederlanden, Prins van Luxemburg, Prins van Oranje-Nassau; 13 iunie 1820 – 14 ianuarie 1879) a fost al treilea fiu al regelui Willem al II-lea al Țărilor de Jos și a soției acestuia, Marea Ducesă Anna Pavlovna a Rusiei. S-a născut la palatul Soestdijk.
Biografie
modificare
Prințul Henric a devenit Guvernator al Luxemburg în 1850, funcție pe care a îndeplinit-o până la moartea sa în 1879. În timpul mandatului său el a lucrat cu guvernul pentru a lansa lovitura de stat din 1856 care a consolidat puterea monarhiei și a executivului.[1] Totuși, cele mai multe modificări au fost reprezentate de noua constituție din 1868 după criza luxemburgheză din 1867,[1] în timpul căreia coroana a încercat să vândă marele ducat Prusiei.
S-a căsătorit de două ori. La 9 mai 1853, la Weimar, s-a căsătorit cu Amalia de Saxa-Weimar-Eisenach (1830-1872). La 24 august 1878, la Potsdam, s-a căsătorit cu Prințesa Maria Elisabeta a Prusiei (1855-1888), nepoata de frate a împăratului Wilhelm I al Germaniei. Ambele căsătorii au fost fără copii.
În momentul morții sale, la castelul Walferdange, de pojar, el era al treilea în linia de succesiune la tronul Țărilor de Jos.
Arbore genealogic
modificareNote
modificare- ^ a b fr Christiane Huberty (noiembrie 2006). „Le Conseil d'État – un produit du conflit constitutionnel du milieu du XIXe siècle” (PDF). forum.lu. Accesat în .[nefuncțională]